Statutul de oraș al localității Ghimbav este pus sub semnul întrebării în urma scenariilor de reformă administrativ-teritorială discutate la nivel național. Dacă pragul de 10.000 de locuitori va deveni o condiție obligatorie, orașul ar putea fi retrogradat la rangul de comună. Primarul Ionel Fliundra refuză această posibilitate, argumentând că dezvoltarea economică și numărul real de locuitori justifică menținerea actualului rang administrativ al localității.
În județul Brașov, patru orașe se află sub pragul de 10.000 de locuitori, conform datelor din recensământul din 2021. Acestea sunt Ghimbav, cu 8.776 de locuitori, Victoria, cu 7.847, Rupea, cu 5.716 și Predeal, cu 4.428. Unul dintre scenariile prezentate de europarlamentarul PSD Dragoș Benea prevede comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori, iar pentru orașele sub pragul de 10.000 se discută fie comasarea, fie trecerea la statutul de comună.
Ionel Fliundra susține că cifrele oficiale nu reflectă populația reală, menționând că la 1 ianuarie 2026 Ghimbavul avea 8.846 de locuitori, conform Prefecturii Brașov. Edilul estimează că există aproximativ 1.000 de copii născuți la Brașov care nu au acte de identitate pe orașul Ghimbav. În plus, există autorizații pentru 400 de locuințe și se lucrează la un Plan Urbanistic Zonal pentru alte 300 de spații locative, ceea ce ar putea depăși rapid pragul de 10.000.
Dincolo de demografie, primarul compară performanța economică a orașului cu zone precum Monaco sau Luxemburg. Administrația locală estimează un PIB pe locuitor de aproximativ 123.000 de dolari, echivalentul a circa 115.500 de euro. Ghimbavul dispune de fabrici importante în domeniile mașinilor și aviației, precum și de Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, factori care contribuie la această valoare economică ridicată a orașului.
Ionel Fliundra exclude și posibilitatea unei uniri administrative cu municipiul Brașov, invocând diferențe în modul de lucru între cele două primării. El susține că administrația din Ghimbav soluționează documentațiile de urbanism în termenul legal de 30 de zile, spre deosebire de Brașov, unde solicitanții ar putea aștepta luni de zile. Primarul avertizează că o eventuală retrogradare la rangul de comună ar fi extrem de greu de remediat ulterior.
Conform Legii nr. 351/2001, schimbarea rangului unei localități nu se realizează automat prin scăderea sub un prag demografic. Procesul necesită o lege și propunerea consiliilor locale, fiind obligatorie consultarea populației prin referendum. Indicatorii pentru definirea orașelor includ, pe lângă populație, și alte criterii precum ponderea persoanelor ocupate în activități neagricole, dotarea locuințelor cu utilități sau accesul la servicii medicale și educaționale.