Reforma administrativă, care vizează reorganizarea instituțiilor și posibila comasare a unităților de administrație locală, a generat îngrijorări în rândul edililor din România. Guvernul propune asocierea voluntară a comunelor pentru utilizarea comună a serviciilor, însă reprezentanții localităților mici susțin că nu au primit nicio informație oficială sau clarificări concrete despre modul în care va fi implementată această schimbare. Situația este marcată de o lipsă de comunicare între autoritățile centrale și primării.
În cadrul programului de guvernare 2026–2028, se prevede reorganizarea administrației centrale și a celor locale. La nivelul local, se discută despre fuziuni sau asociere voluntară pentru a optimiza utilizarea serviciilor, oferind în schimb stimulente pentru investiții și facilități fiscale. Totuși, nu există un calendar detaliat pentru aceste procese, iar criteriile de selecție a localităților rămân neclare. Primarii se tem că aceste decizii vor fi luate fără a consulta direct persoanele care gestionează administrația de la nivel de primărie.
Unul dintre punctele critice ridicate de edili este menținerea serviciilor de proximitate pentru cetățeni. Ilie Chitez, președintele Filialei Olt a Asociației Comunelor din România (ACoR), subliniază că, deși cooperarea pentru funcții precum arhitectul șef sau auditul intern este deja posibilă, serviciile de stare civilă sau de impozitare nu pot fi ușor relocate. Există temeri că populația va fi nevoită să se deplaseze distanțe mari pentru documente simple, ceea ce va crea un disconfort major pentru locuitorii din zonele rurale.
Dănuț Șărpău, primarul comunei Spineni, a evidențiat dificultățile financiare și logistice pe care le întâmpină localitățile mici. Acesta a menționat că, în cazul unei comasări, economiile de la nivelul personalului ar fi minime, deoarece funcțiile de viceprimar sau secretar ar putea rămâne necesare. De asemenea, primarul a semnalat că populația îmbătrânită și scăderea numărului de locuitori fac ca anumite proiecte de infrastructură să fie greu de susținut, chiar și prin unirea mai multor unități administrative.
Gheorghe Barbu, primarul comunei Topana, a criticat ideea că fuziunile vor aduce avantaje economice reale. El susține că, dincolo de eliminarea câtorva posturi administrative, impactul asupra cetățenilor va fi negativ, deoarece aceștia vor pierde accesul rapid la instituții. În schimb, edilul a propus comasarea școlilor ca o soluție viabilă pentru a îmbunătăți calitatea educației, evitând regimul de predare la simultan care afectează elevii din clasele cu număr foarte mic de copii.
În județul Olt, conform datelor de la recensământul din 2021, există peste 20 de comune care au o populație sub pragul de 1.500 de locuitori. Această cifră reprezintă aproape un sfert din totalul localităților rurale din județ, fiind unitățile care se încadrează în criteriile menționate în programul de guvernare pentru posibila comasare voluntară sub incidența noilor reglementări administrative.