Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Politică

Relația dintre președinți și presă: de la interdicții și acreditări retrase la jigniri și intimidări

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Relația dintre președinți și presă: de la interdicții și acreditări retrase la jigniri și intimidări
"7.3.19AccidentByLuigiNovi29" by Luigi Novi is licensed under CC BY 4.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/. · original · licență

Istoria democrației române de 36 de ani este marcată de o interacțiune tensionată între Palatul Cotroceni și reprezentanții presei. De la restricționarea accesului jurnaliștilor la insulte directe și acuzații de atac la adresa libertății de informare, relația dintre șefii statului și redacții a fost caracterizată de conflicte constante. Această dinamică a inclus atât măsuri administrative de excludere, cât și demersuri verbale agresive din partea unor lideri politici.

În timpul mandatelor lui Ion Iliescu, Administrația Prezidențială a utilizat frecvent restricțiile de acreditare pentru a pedepsi publicațiile critice. Un exemplu major a fost retragerea acreditării pentru jurnaliștii de la Evenimentul zilei, o măsură aplicată pe 13 mai 1993 și menținută până pe 12 octombrie 1994, pe o perioadă de aproximativ 17 luni. Această decizie a survenit după ce redacția și redactorul șef Ion Cristoiu au contestat scenariul și valorile Revoluției. Tot în 1992, s-au înregistrat și alte restricții, precum retragerea acreditării unui jurnalist de la România liberă și interdicția de acces pentru agenția A.M. Press.

Traian Băsescu este recunoscut pentru un număr ridicat de incidente verbale și remarci jignitoare la adresa jurnaliștilor. În 2005, președintele a făcut comentarii despre „măgari în presă” în timpul unei audieri legate de dosarul Revoluției. Un incident marcat de violență a avut loc în mai 2007, când Băsescu i-a smuls telefonul jurnalistei Andreea Pană de la Antena 3 și a folosit un termen jignitor la adresa acesteia, înregistrat ulterior de angajații postului TV. Ulterior, CNCD l-a sancționat cu un avertisment, decizie confirmată de Curtea de Apel București.

Pe lângă insultele, președintele a fost criticat pentru comentarii cu caracter misogin și rasist, precum în cazul jurnalistului Ovidiu Zara, pe care l-a numit „g****r” în fața șefilor SRI, Radu Timofte și George Maior. De asemenea, Băsescu a făcut remarci sexiste la adresa unor femei, oferindu-se să angajeze o jurnalistă de la Antena 3 „pentru că este blondă” sau catalogând o altă ziaristă drept „cretină și tâmpită”. Mircea Badea a relatat, la finalul ultimului mandat, că a fost împiedicat să intre la o conferință de presă deoarece nu figura pe lista de acreditări.

Klaus Iohannis a adoptat o abordare diferită, fiind descris ca fiind distant față de presă, fără a recurge la jigniri directe. Totuși, în iunie 2022, președintele a fost implicat într-o controversă legată de scurgerea în presă a unor drafturi ale legilor securității naționale. ActiveWatch și alte 45 de ONG-uri au semnat un apel prin care l-au acuzat pe Iohannis de un atac la libertatea presei, susținând că acesta a amenințat voivat persoanele care au făcut publice proiectele de lege.

În cadrul sistemului politic românesc, controlul accesului presei la instituțiile de stat și modul în care liderii interacționează cu jurnaliștii rămân subiecte sensibile. Tensiunile dintre puterea executivă și mass-media reflectă adesea conflictele de opinie privind transparența deciziilor guvernamentale și respectarea normelor de etică în comunicarea publică, influențând modul în care cetățenii accesează informația oficială.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Politică