Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a declarat că România este cea mai nereformată țară din Europa din punct de vedere administrativ-teritorial. Într-o intervenție la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, acesta a susținut necesitatea unei reorganizări profunde, menționând că Republica Moldova a oferit lecții relevante în acest sens. Robert Negoiță a exprimat susținere pentru ideea guvernului de a implementa o reformă administrativă, deși a subliniat că orice demers de această amploare necesită dezbatere publică.
În ceea ce privește modul de implementare, Robert Negoiță preferă varianta unei conformări voluntare condiționate în locul unei comasări obligatorii. El a explicat faptul că guvernul ar putea permite localităților să se autodetermine și să păstreze autonomia, cu condiția ca acestea să nu mai solicite finanțări suplimentare de la stat. Această abordare ar respecta separarea dintre administrația centrală și cea locală, oferind în același timp un mecanism de control prin condiționarea transferurilor de bani.
Referitor la criteriile de comasare, primarul a susținut că numărul de locuitori este important, dar nu este singurul factor relevant. El a indicat faptul că aria geografică și distanța dintre localități trebuie luate în calcul, oferind exemplul satelor din munte care, deși nu ating un anumit prag de populație, justifică existența unei unități administrative din cauza izolării. Robert Negoiță a cerut stabilirea unor criterii clare și transparente pentru a evita situații în care unitățile să fie prea mici pentru a funcționa.
Robert Negoiță a avertizat că reforma administrativă va fi una „cu suferință”, deoarece va lovi în baza de putere a PSD, reprezentată de administrația locală. El a criticat faptul că, în timp ce se discută despre taxe și TVA, nu se face o reformă reală în zona de buget, unde se cheltuiesc efectiv banii. Primarul a relatat dificultățile financiare cu care se confruntă Sectorul 3, menționând că bugetele tăiate au afectat servicii precum masa caldă sau programele școlare.
În contextul reorganizării, Robert Negoiță a propus și reducerea numărului de județe, argumentând că infrastructura de transport modernă permite o altă gestionare a teritoriului față de secolul trecut. De asemenea, pentru zona metropolitană a Bucureștiului și Ilfov, el a sugerat desființarea Primăriei Generale în favoarea unei entități care să gestioneze doar transportul și urbanismul. În acest model, restul serviciilor ar trebui gestionate la nivel local, pentru o mai bună eficiență.
La nivel european, procesele de reformă administrativă au demonstrat că reducerea numărului de unități poate duce la optimizarea resurselor. De exemplu, Estonia a reușit o transformare semnificativă prin reducerea numărului de primării de la 213 la doar 79 de unități. Această strategie de consolidare a fost utilizată pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor publice și pentru a gestiona mai bine personalul administrativ la nivel național.