Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

UE

16 organizații de presă cer Comisiei Europene eliminarea obstacolelor în accesul la documente

O coaliție de publicații și asociații de jurnaliști a adresat o scrisoare deschisă Ursulei von der Leyen, reclamând întârzieri și refuzuri nejustificate.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

16 organizații de presă cer Comisiei Europene eliminarea obstacolelor în accesul la documente
Pexels License · original · licență

O coaliție formată din șaisprezece organizații de presă, asociații de jurnaliști și entități dedicate libertății presei a adresat o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Prin acest demers, semnatarii cer eliminarea barierelor care îngreunează accesul jurnaliștilor la documentele instituției europene. În documentul transmis, datat 28 octombrie 2026, coaliția reclamă existența unor întârzieri excesive, refuzuri pe care le consideră nejustificate și eliminarea unor fragmente de text atât de ample încât documentele își pierd utilitatea pentru investigații.

Semnatarii solicită retragerea unor reguli interne adoptate de Comisie în decembrie 2024, pe care le consideră restrictive pentru transparență. Coaliția propune publicarea periodică a unor statistici oficiale privind cererile jurnaliștilor și timpii de așteptare reali. Un alt punct central este crearea unui registru electronic complet, care să includă documente legislative și pregătitoare, însoțite de metadate și disponibile în formate care să permită prelucrarea automată a datelor pentru o utilizare mai eficientă.

Organizațiile cer implementarea unui plan de acțiune pentru respectarea hotărârilor instanțelor UE și aplicarea recomandărilor formulate de Ombudsman. Se pune accent pe necesitatea îmbunătățirii proceselor de înregistrare și arhivare a documentelor instituționale. Coaliția insistă pe nevoia de a asigura o gestionare mai bună a corespondenței și pe justificarea clară a informațiilor eliminate din documentele furnizate, pentru a preveni reducerea capacității presei de a informa publicul la timp.

Printre semnatari se numără organizații precum Committee to Protect Journalists (CPJ), EUobserver, Follow the Money, Investigate Europe, International Consortium of Investigative Journalists și Organized crime and corruption reporting project. Demersului i s-au alăturat și entități precum Article 19, Forbidden Stories, Free Press Unlimited, IFEX, Index on Censorship, International Press Institute, Netzwerk Recherche și PEN International. Aceste organizații susțin că accesul efectiv la documente este indispensabil pentru verificarea deciziilor și a cheltuielilor realizate de instituțiile europene.

Problematica accesului la informații este reglementată prin Regulamentul nr. 1049/2001, care stabilește un termen standard de 15 zile lucrătoare pentru răspuns, cu posibilitatea unei prelungiri de încă 15 zile. În cazul unui refuz, solicitantul poate depune o cerere de reexaminare în termen de 15 zile lucrătoare. Dacă decizia este confirmată sau dacă nu se primește niciun răspuns în termenul legal, persoana poate recurge la acțiuni în fața instanțelor UE sau poate depune o plângere la Ombudsman.

Problema întârzierilor sistemice a fost deja analizată anterior de Ombudsmanul European. Într-un raport special publicat în 2023, această instituție a calificat drept administrare defectuoasă întârzierile semnificative ale Comisiei în soluționarea cererilor de confirmare. În acea situație, Comisia a invocat creșterea volumului și complexitatea solicitărilor primite. Coaliția de jurnaliști solicită acum aplicarea efectivă a recomandărilor din acea anchetă pentru a asigura un control public real asupra activității europene.

Surse

Sursa: Economistul

Tot în UE