Parchetul European (EPPO) a lansat măsuri urgente de strângere a probelor în Croația, în cadrul unei anchete care vizează suspiciuni de abuz în exercitarea funcției. Operațiunile vizează utilizarea fondurilor provenite din Mecanismul de redresare și reziliență, precum și a banilor din bugetul național al Croației. Aceste acțiuni au fost coordonate de biroul EPPO din Zagreb împreună cu procurorii naționali, desfășurându-se într-un cadru de colaborare instituțională.
Procurorii naționali anticorupție, USKOK, desfășoară în paralel măsuri de anchetă la nivel național, în urma acțiunilor coordonate de EPPO. Toate operațiunile de teren sunt executate de poliția specializată PNUSKOK, care pune în aplicare măsurile de investigație necesare. Deși ancheta este intensă, comunicatul oficial nu a oferit detalii despre sumele implicate, identitatea persoanelor vizate sau eventualele arestări efectuate în urma acestor intervenții.
Procurorii europeni au indicat că vor decide măsurile următoare de anchetă abia după ce vor efectua audierea suspecților implicați. Instituția a menționat că nu va furniza alte detalii suplimentare până în acest moment, respectând procedurile de investigație. Este important de subliniat că toate persoanele vizate de această anchetă sunt prezumate nevinovate până când vinovăția lor va fi stabilită oficial de instanțele croate competente.
În ceea ce privește statistica activității, la sfârșitul anului 2025, EPPO gestiona un total de 99 de dosare active în Croația. Din acest număr, șapte cazuri active erau legate direct de programele de finanțare prin mecanismul de redresare și reziliență. Această cifră reflectă volumul de muncă al parchetului înainte de declanșarea noii operațiuni de strângere a probelor anunțate recent de autorități.
Calendarul utilizării fondurilor RRF impune termene stricte, jaloanele și țintele fiind trebuite îndeplinite până la data de 31 august 2026. Comisia Europeană poate efectua plățile finale până la 31 decembrie 2026, însă obligațiile de audit și control rămân active. Conform raportului Comisiei, controalele privind utilizarea acestor fonduri europene vor continua și după anul 2026, pentru a asigura transparența.
Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă componenta principală a programului NextGenerationEU, fiind destinat finanțării reformelor și investițiilor prin granturi și împrumuturi. Comisia Europeană evaluează îndeplinirea condițiilor convenite înainte de a aproba plățile către statele membre. Totuși, aceste procese de evaluare nu elimină obligația statelor de a preveni și combate fraudele sau corupția în utilizarea banilor europenilor.