Comisia Europeană se confruntă cu acuzații grave privind manipularea datelor referitoare la programele sociale din Egipt, acțiune menită să justifice deblocarea unor împrumuturi de 2,5 miliarde de euro către guvernul condus de președintele Abdel Fattah al-Sisi. Documente confidențiale ale UE, împreună cu date publicate anterior de autoritățile egiptene, arată că numărul gospodăriilor care beneficiau de asistență socială a scăzut, în ciuda raportărilor oficiale ale Bruxellesului care indicau îndeplinirea condițiilor impuse pentru finanțare.
Controversa vizează un parteneriat strategic de 7,4 miliarde de euro anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în martie 2024, în timpul unei vizite la Cairo. Acest acord de trei ani urmărește sprijinirea economiei egiptene, reducerea migrației către Europa și consolidarea stabilității regionale în contextul conflictului din Fâșia Gaza. O parte semnificativă a acestui pachet financiar este reprezentată de 5 miliarde de euro sub formă de asistență macrofinanciară, un instrument care impune respectarea drepturilor omului și a reformelor economice.
Analiza datelor arată că, în perioada 2024-2026, numărul gospodăriilor beneficiare a suferit o scădere netă de 85.734 de unități, deși Comisia a raportat că obiectivele de extindere a protecției sociale au fost îndeplinite integral. Problema vizează programele Takaful și Karama, destinate persoanelor vulnerabile, unde condiția pentru prima tranșă de un miliard de euro era creșterea numărului de beneficiari la 4,7 milioane. În realitate, în urma proceselor de reverificare a eligibilității, numărul acestora a scăzut cu 62.281 de gospodării.
Pentru deblocarea unei a doua tranșe de 1,5 miliarde de euro, Egiptul trebuia să adăugarea a 60.000 de gospodării în programele sociale, însă datele Ministerului egiptean al Solidarității Sociale indică o scădere netă de 23.453 de beneficiari în cele 11 luni până în iunie 2026. Comisia Europeană a susținut însă că obiectivul se referea strict la numărul de familii nou-înregistrate, nu la creșterea netă a totalului. Instituția a precizat că respectarea condițiilor este examinată detaliat de diplomați pe baza informațiilor furnizate de autoritățile locale.
Reacțiile din Parlamentul European au fost dure, eurodeputata Tineke Strik criticând faptul că Bruxellesul pare să cosmetizeze performanțele Egiptului și să trateze obligațiile de raportare ca simple formalități. Totodată, Sandra Gómez López a cerut transparență pentru a demonstra că fondurile europene ajută cu adevărat populația, fără a permite ca importanța strategică a țării să ducă la scăderea standardelor privind drepturile omului. Claudio Francavilla, de la Human Rights Watch, a avertizat că lipsa unor criterii clare transformă finanțarea într-un „cec în alb” pentru autoritarism.
Acordul de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și Egipt este implementat într-un context de tensiuni privind libertatea presei în țara arabă. Autoritățile egiptene sunt monitorizate pentru restricționarea libertăților și presiunile asupra jurnaliștilor, inclusiv prin închiderea unor redacții independente și condamnări judiciare. Până în prezent, Egiptul a beneficiat de 3,5 miliarde de euro prin trei tranșe de împrumuturi, ultima plată de 1,5 miliarde de euro fiind programată pentru finalul anului 2027.