Comisia Europeană a prezentat Pachetul european pentru educație și competențe, un set de măsuri menite să îmbunătățească performanța elevilor din statele membre. Printre principalele inițiative se numără crearea Alianțelor Școlare Europene, prin care școlile și autoritățile vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea unor metode de învățare eficiente. Obiectivul central este ca, până în anul 2030, ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate slabe la citire, matematică și științe să scadă sub pragul de 15%.
Situația actuală din România este una critică, deoarece aproximativ jumătate dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la citire și matematică. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, unde aproximativ o treime dintre elevii de 15 ani prezintă dificultăți similare. Comisia Europeană solicită statelor membre să transforme aceste obiective de performanță într-o prioritate națională și să asigure monitorizarea acestora prin intermediul Semestrului european.
Alianțele Școlare Europene vor funcționa ca parteneriate transfrontaliere pe termen lung, axate pe dezvoltarea unor competențe de bază precum citirea, scrierea, matematica, științele, competențele digitale sau cele civice. Fiecare alianță va alege cel puțin una dintre aceste cinci domenii pentru a implementa planuri de îmbunătățire și a partaja metodele de succes. Ambiția instituției este de a crea 100 de noi alianțe în fiecare an, începând cu anul 2028, oferind sprijin dedicat prin programul Erasmus+.
O altă componentă majoră este noua Rețea UE de servicii de consiliere și sprijin, care va fi lansată în 2027 pentru a ajuta școlile prin suport practic. Această rețea va pune accent pe patru direcții esențiale: managementul școlar, bunăstarea socio-emoțională, pregătirea digitală prin inteligență artificială și implicarea părinților. Primele 30 de servicii regionale vor fi finanțate prin Erasmus+ începând cu anul 2028, conectând agențiile guvernamentale și inspectoratele pentru a furniza îndrumare personalizată.
Măsurile vizează și protecția elevilor din medii defavorizate, prin eliminarea barierelor fizice, sistemice sau pedagogice care îi împiedică să aibă acces la o educație de calitate. Comisia Europeană recomandă ca investițiile să fie direcționate prioritar către școlile din zonele rurale, izolate sau urbane defavorizate. În prezent, România participă deja la etapa-pilot a acestor alianțe, cu patru școli din județele Buzău și Vâlcea implicate într-un proiect finanțat cu 20 de milioane de euro.
Evoluția sistemului de învățământ din România reflectă provocări demografice și structurale persistente în mediul rural. În anumite localități, precum în județul Prahova, există unități școlare recent reabilitate, dotate cu tehnologie modernă și baze sportive, unde numărul de elevi a scăzut drastic, rămânând doar câțiva copii în școli. Această problemă de populație școlară complică implementarea unor reforme educaționale la nivel local.