Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru transformarea sistemelor de educație din statele membre, în încercarea de a remedia deficiențele de performanță ale elevilor. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, a prezentat propuneri care includ introducerea unui certificat de competențe în inteligența artificială pentru adolescenți. Planul vizează și consolidarea infrastructurii digitale europene pentru școli, precum și implementarea unor noi mecanisme de sprijin pentru personalul didactic din întreaga Uniune Europeană.
Una dintre principalele direcții de acțiune vizează creșterea nivelului de competență în materii fundamentale, precum citirea, matematica și științele. La nivel european, aproximativ o treime dintre adolescenții de 15 ani nu ating pragul minim de competență la citire și matematică, în timp ce unul din patru elevi este sub nivelul de bază la științe. Pentru a combate această tendință, Comisia propune crearea a 100 de Alianțe Școlare Europene în fiecare an, care vor beneficia de granturi de un milion de euro pentru proiecte dedicate.
Utilizarea tehnologiei avansate reprezintă un alt pilon central al reformei, având în vedere că 63,8% dintre tinerii europeni cu vârste între 16 și 24 de ani au folosit inteligența artificială generativă în 2025. Începând cu anul școlar 2027-2028, se propune testarea unui certificat de competențe în domeniul inteligenței artificiale pentru elevii de 15 ani. În România, datele indică faptul că 40% dintre elevii de această vârstă declară că utilizează cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI în procesul de învățare.
Sectorul educațional va beneficia și de măsuri specifice pentru cadrele didactice, în contextul în care 25 dintre cele 27 de state membre se confruntă cu un deficit de profesori. Prin Agenda Profesorilor Europeni, Comisia urmărește îmbunătățirea condițiilor de muncă și reducerea sarcinilor administrative prin digitalizare. Un element cheie este programul Academiile Profesorilor 2.0, care va oferi sprijin celor aflați la început de carieră și va implica profesorii în dezvoltarea unor soluții digitale pentru gestionarea documentelor.
Strategia europeană pune un accent deosebit pe modernizarea învățământului profesional și tehnic pentru a răspunde cerințelor economiei actuale. În România, datele din 2025 arată că doar 9,1% dintre absolvenții de învățământ profesional de nivel mediu, cu vârste între 20 și 34 de ani, au avut pregătire practică de cel puțin o lună la un loc de muncă. Pentru a reduce această disparitate față de media europeană de 66%, Comisia va testa, începând cu anul 2027, un accelerator european de formare sectorială.
Situația performanței elevilor din România este critică, reflectând dificultățile de învățare raportate la nivelul Uniunii Europene. Conform datelor prezentate, în țara noastră, 52% dintre elevi nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar 48% nu ating pragul minim la citire. Aceste cifre subliniază necesitatea implementării pachetului de măsuri propus de Comisia Europeană pentru a alinia rezultatele naționale cu standardele continentale de educație și formare profesională.