Comisia Europeană a prezentat marți, 27 octombrie, o propunere legislativă prin care guvernele Uniunii Europene sunt obligate să efectueze evaluări ale riscurilor climatice până la 30 iunie 2029. Documentul vizează și adoptarea unor planuri naționale de reziliență până la data de 31 decembrie 2030. Această inițiativă urmărește introducerea unui cadru comun pentru identificarea, evaluarea și gestionarea amenințărilor climatice la nivelul întregului continent, asigurând o coordonare mai bună între statele membre.
Conform propunerii, fiecare stat membru va trebui să finalizeze evaluarea națională a riscurilor până în iunie 2029, urmând ca aceste analize să fie actualizate periodic la fiecare cinci ani. Planurile naționale de reziliență, care trebuie adoptate până la sfârșitul anului 2030, vor include măsuri concrete, responsabili desemnați și o finanțare indicativă. Procesul de elaborare va necesita participarea autorităților regionale și locale, precum și a publicului, pentru a integra vulnerabilitățile specifice fiecărei zone.
La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană de Mediu va avea rolul de a realiza evaluarea prevăzută de noul cadru până la 30 iunie 2028. Ulterior, Comisia va adopta planul european de reziliență până la 30 septembrie 2028. Această strategie europeană va identifica riscurile prioritare în domenii critice precum sănătatea, apa, energia, transporturile, clădirile, securitatea alimentară și finanțele publice, punând un accent deosebit pe protecția comunităților vulnerabile.
Propunerea introduce o traiectorie de referință pentru încălzirea globală, utilizând repere de 1,5°C până în 2030, 2°C până în 2050 și 3°C la sfârșitul secolului. Comisia estimează că adaptarea infrastructurii și a economiei europene va necesita investiții de aproximativ 70 de miliarde de euro anual. Este important de menționat că această sumă reprezintă o estimare a nevoilor de investiții și nu implică crearea unui fond european dedicat sau a unor noi alocări bugetare obligatorii.
În ceea ce privește responsabilitatea administrativă, fiecare stat va trebui să desemneze o autoritate centrală de coordonare și să identifice autorități publice responsabile pentru gestionarea riscurilor majore. Pentru România, acest proces va implica clarificarea rolurilor între administrația centrală și instituțiile de competență în domenii precum sănătatea, agricultura sau protecția civilă. Statele vor avea totodată obligația de a consulta cel puțin vecinii UE, cum ar fi Ungaria și Bulgaria, pentru a gestiona riscurile comune.
Această mișcare legislativă vine într-un moment în care dezbaterea privind poziționarea României în cadrul european este intensă. În timp ce unii observatori subliniază necesitatea unei reinventări economice pentru a asigura succesul european, alte discuții vizează relația dintre cetățenii românilor și instituțiile de la Bruxelles. Noul regulament propus de Comisia Europeană ar putea influența direct modul în care bugetele naționale și planurile de dezvoltare infrastructură sunt alocate pentru a face față schimbărilor climatice.
# reziliență climatică, Comisia Europeană, Uniunea Europeană, politici publice, investiții