România se pregătește să marcheze 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2027, un moment care subliniază rolul de stat membru senior. În acest context, Tana Foarfă, director executiv al Europuls, analizează impactul real al apartenenței europene și combate diverse mituri care circulă în spațiul public. Expertul pune sub semnul întrebării narativele care sugerează că deciziile de la Bruxelles sunt impuse fără consultare sau că România este un contributor net al bugetului comun.
În ceea ce privește aspectul financiar, Tana Foarfă precizează că România este un beneficiar constant al fondurilor europene. Ea menționează că, pentru fiecare euro contribuit de cetățeni la bugetul UE, România a primit înapoi trei euro. Din această perspectivă, pentru o sumă totală de aproximativ 116 miliarde de euro, contribuția efectivă a țării ar fi fost de circa 34 de miliarde de euro, confirmând faptul că raportul este unul de profit pentru România.
Legitimitatea procesului legislativ este un alt punct abordat, combatând ideea că birocrații de la Comisia Europeană adoptă legi în mod unilateral. Tana Foarfă explică faptul că funcționarii de la Comisie doar elaborează și propun proiecte de lege, care sunt apoi trimise spre aprobare către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. În aceste instituții, România are o voce egală prin europarlamentarii aleși și prin reprezentanța guvernamentală, asigurând astfel un proces democratic.
Expertul respinge de asemenea acuțiile privind impunerea unor politici de tip Green Deal sau schimbarea tradițiilor locale de către Bruxelles. Ea subliniază că deciziile privind energia sau protecția mediului trec prin votul Parlamentului European, unde România are 33 de europarlamentari. Totodată, Tana Foarfă precizează că Uniunea Europeană nu poate interveni în politicile de educație sau sănătate, deoarece acestea rămân sub responsabilitatea statelor membre, conform tratatelor de funcționare.
În privința securității și a migrației, Tana Foarfă avertizează că dezinformările pot crea panică inutilă. Ea menționează că, deși există provocări legate de gestionarea fluxurilor migratorii, autoritățile naționale trebuie să explice mai clar pactele europene pentru a evita interpretările eronate. Expertul subliniază că sprijinul pentru Ucraina este o măsură de protecție a granițelor României, nu o dorință de a fi implicată într-un conflict direct cu Rusia.
Contextul geopolitic actual este marcat de o complexitate extremă, reflectată și în întâlnirile de nivel înalt dintre marile puteri. De exemplu, summitul trilateral de la Shenzhen din noiembrie 2026, care a reunit lideri precum Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, subliniază tensiunile globale. Aceste dinamici internaționale influențează direct securitatea europeană și stabilitatea economică, impunând o atenție sporită asupra modului în care statele membre interacționează cu actorii globali.