Uniunea Europeană se confruntă cu riscul de a nu atinge obiectivele de protejare a mediului marin stabilite pentru anul 2030, conform unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană luni, 26 octombrie 2026. Deși rețeaua de arii marine protejate a cunoscut o extindere, instituția avertizează că desemnarea acestora nu este întotdeauna însoțită de restricții reale, de finanțare adecvată sau de monitorizare eficientă. Această lipsă de măsuri concrete pune în pericol conservarea habitatelor și a speciilor marine.
Conform estimărilor prezentate în raport, mai puțin de 1% din apele marine ale UE beneficiază de protecție strictă, o cifră situată mult sub pragul de 10% impus de strategia europeană privind biodiversitatea. În ceea ce privește suprafața desemnată ca protejată, aceasta a ajuns la 13,7% în anul 2023, însă ținta europeană pentru 2030 este de cel puțin 30%. Este important de menționat că procentul de 13,7% măsoară doar suprafața inclusă în rețea, nu și eficiența reală a conservării.
Problemele de implementare sunt accentuate de faptul că desemnarea unei arii nu impune automat interdicții asupra tuturor formelor de pescuit. Adoptarea unor măsuri care afectează flotele din mai multe state membre poate dura ani de zile, proces complicat de lipsa personalului și de absența unei finanțări stabile. Auditorii subliniază că o clasificare juridică fără obiective clare de conservare și fără capacitatea autorităților de a controla activitățile poate crea o imagine falsă, prea favorabilă, asupra stării reale a protecției marine.
Evaluarea gestionării a fost realizată pe un eșantion limitat, incluzând 45 de arii din Franța, Irlanda și Suedia, cu 35 de răspunsuri utilizabile pentru analiză. Din cauza acestui eșantion, rezultatele sondajului nu pot fi extrapolate la nivelul întregii rețele europene, iar România nu a făcut parte din cele trei state examinate în detaliu. Curtea de Conturi Europeană a indicat sfârșitul anului 2029 ca termen-țintă pentru aplicarea recomandărilor sale privind o rețea coerentă și monitorizarea eficientă.
Comisia a acceptat toate cele patru recomandări formulate de Curtea de Conturi Europeană, recunoscând necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a asigura o rețea coerentă și măsuri aplicabile. Instituția a menționat că statele membre trebuie să furnizeze date despre obiectivele de conservare și să implice actorii locali în decizii. Pentru a sprijini gestionarea, Comisia invocă proiectul LIFE PAME-Europe, care beneficiază de 1,6 milioane de euro până la sfârșitul lui 2028, vizând și dezvoltarea unui instrument digital de raportare.
Strategia UE privind biodiversitatea funcționează pe baza unor angajamente la nivelul Uniunii, nu ca cote juridice obligatorii identice pentru fiecare stat membru. Aceste obiective urmăresc protecția proceselor naturale prin excluderea activităților incompatibile cu conservarea, precum exploatarea resurselor. Deși indicatorul Agenției Europene de Mediu arată o creștere a suprafețelor desemnate de la 4,15% în 2012 la 13,7% în 2023, eficiența reală a protecției rămâne o provocare majoră pentru toate statele membre.