Propunerea elaborată de Comisia Europeană pentru următorul buget pe perioada de șapte ani, cuprinsă între anii 2028 și 2034, nu utilizează numeroase oportunități de a crește transparența și responsabilitatea față de cetățeni. Această concluzie este extrasă dintr-o analiză recentă realizată de Curtea de Conturi Europeană, care a examinat modul în care noile propuneri răspund nevoilor identificate anterior. Auditorii subliniază că procesul de negociere a volumului și formei bugetului este marcat de ignorarea unor preocupări majore.
În urma unei analize publicate în iunie 2025, Curtea de Conturi Europeană a identificat un total de 28 de oportunități de îmbunătățire a unor domenii esențiale, precum simplificarea, adaptarea și finanțarea bugetului. Totuși, din acest număr, Comisia a valorificat complet o singură oportunitate, cea care vizează simplificarea normelor pentru a permite o adaptare flexibilă a bugetului la nevoile europene. Restul propunerilor sunt insuficiente, doar 19 dintre avertismentele auditorilor fiind acoperite parțial, în timp ce 8 rămân complet neabordate.
Un punct critic ridicat de experți este finanțarea nelegată de costuri, un model care preia elemente din fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19. Deși acest model este propus pentru majoritatea programelor bugetare, auditorii semnalează lacune metodologice importante și un accent excesiv pe procesul de aplicare, în detrimentul rezultatelor concrete. Există riscuri legate de capacitatea de a urmări fluxul banilor europeni și de claritatea condițiilor de plată, care ar trebui să impună respectarea normelor UE și naționale.
Comisia propune o schimbare majoră a arhitecturii bugetare prin crearea unui Fond european de 865 de miliarde de euro, care va grupa resursele naturale și coeziunea într-un cadru unic. Acest sistem se va baza pe planuri de parteneriat naționale și regionale, însă coordonarea politicilor economice într-un plan unic pentru fiecare stat membru ar putea reduce influența regiunilor. În plus, introducerea unor noi surse de venit este considerată o complicație inutilă a sistemului de finanțare al Uniunii.
Analiza evidențiază și deficiențe privind definirea legislativă a „valorii adăugate a UE”, ceea ce limitează impactul și direcționarea bugetului. Cadrul de performanță propus se concentrează pe indicatori de realizare, ignorând indicatorii de rezultat și de impact. De asemenea, propunerea „Europa globală” nu specifică drepturile de audit ale Curții, ceea ce creează incertitudini privind competențele acesteia ca gardian al finanțelor europene, în special în cazul organismelor din afara cadrului juridic al UE.
Gestionarea bugetului Uniunii Europene reprezintă un proces complex de negociere între instituțiile centrale și statele membre, având un impact direct asupra stabilității economice a continentului. Deciziile privind cadrul financiar multianual determină modul în care fondurile sunt alocate pentru dezvoltare, infrastructură și coeziune socială. În contextul actual, orice modificare a mecanismelor de finanțare sau a modului de colectare a veniturilor proprii poate influența capacitatea de răspuns a Uniunii la crize economice sau geopolitice.