Parlamentul European a decis acordarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire Curții Penale Internaționale (CPI), conform anunțului făcut joi de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Această decizie de la Strasbourg a fost primită cu aplauze și ovații din partea europarlamentarilor, subliniind sprijinul instituției europene pentru multilateralism. Decizia vine într-un moment de conflict direct cu administrația președintelui american Donald Trump, care își exprimă voința de a vedea această instanță desființată.
Roberta Metsola a declarat în plen că Uniunea Europeană se bazează pe respectarea multilateralismului și a instituțiilor internaționale. Ea a menționat că acest premiu recunoaște munca importantă depusă de Curte pentru a asigura respectarea dreptului și a justiției la nivel internațional. Această poziție a fost susținută de stânga și centrul politic al Parlamentului European, în timp ce o parte a extremei drepte a propus alte nume, precum opozantul tanzanian Tundu Lissu, pentru această distincție.
Curtea Penală Internațională, care are sediul la Haga în Țările de Jos, are 125 de state membre și judecă persoane acuzate de crime de război, genocid și crime împotriva umanității. Președinta CPI, judecătoarea Tomoko Akane, a subliniat că instituția se confruntă cu provocări fără precedent. Chloé Ridel, din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), a descris gestul Parlamentului European ca fiind un mesaj de speranță și de rezistență la adresa lui Donald Trump.
Tensiunile cu Statele Unite au crescut după ce Washingtonul a anunțat, pe 9 octombrie, noi sancțiuni menite să paralizeze funcționarea zilnică a CPI. Aceste măsuri au urmat la câteva ore de decernarea Premiului Nobel pentru Pace unei foste judecătoare a instanței, Navi Pillay. Donald Trump a criticat alegerea premiului Nobel, calificând-o drept „rușinoasă”, în timp ce secretarul său de stat, Marco Rubio, a promis că va demonta „cărămidă cu cărămidă” curtea de la Haga.
Conflictul dintre CPI și administrația americană este strâns legat de emiterea unui mandat de arestare împotriva premierului israelian, Benjamin Netanyahu. Instanța l-a acuzat pe Netanyahu de crime de război și crime împotriva umanității în urma intervenției sângeroase din Gaza. Uniunea Europeană a deplâns sancțiunile impuse de Statele Unite, numindu-le „profund regretabile”, și a promis că va ajuta instituția de la Haga să își continue misiunile de justiție.
În cursă pentru Premiul Saharov au mai fost menționați și surorile Taraneh și Romina Rahimi, două iraniene încarcerate pentru manifestații, precum și Tundu Lissu. Acesta din urmă este lider al partidului Chadema din Tanzania și riscă pedeapsa cu moartea pentru presupusa incitare la boicotarea alegerilor din octombrie 2025. Anul trecut, premiul a fost acordat jurnaliștilor Andrzej Poczobut și Mzia Amaghlobeli, care au fost închiși în Belarus și Georgia.