Comisia Europeană pregătește o reformă majoră prin care atribuțiile Frontex vor fi extinse considerabil, depășind supravegherea frontierelor externe. Propunerea, care urmează să fie prezentată marți, 27 octombrie, ar putea transforma agenția europeană pentru protecția frontierelor într-o entitate axată pe operațiuni de deportare. Această schimbare ar aproxima rolul instituției de modelul agenției americane ICE, însă fără a îi conferi automat puteri de arestare și detenție pe teritoriul european.
Noua strategie vizează reducerea numărului de persoane care ajung la granițele Uniunii Europene fără drept legal de intrare. Prin această reformă, Frontex ar putea participa la operațiuni de returnare organizate direct între două țări din afara Uniunii, sprijind autoritățile din state partenere. Un exemplu concret ar fi cooperarea cu state din Africa de Nord pentru a returna cetățeni din Africa Centrală în țările lor de origine, înainte ca aceștia să încerce traversarea Marii Mediterane.
Reforma include și crearea unei forțe de reacție rapidă pentru situații cu sosiri masive de migranți, precum cele din Ceuta. Totodată, se propune constituirea unei unități specializate în monitorizarea rețelelor sociale pentru identificarea timpurie a deplasărilor de masă. Pentru a susține aceste noi misiuni, Comisia Europeană intenționează să majoreze resursele financiare, având în vedere o alocare de 12 miliarde de euro pentru următorul buget multianual, ceea ce reprezintă aproximativ dublul finanțării anterioare.
Un alt element central al propunerii este implicarea în gestionarea centrelor de returnare, numite return hubs, aflate în afara Uniunii Europene. Cinci guverne, respectiv Danemarca, Germania, Austria, Grecia și Țările de Jos, negociază înființarea primului astfel de centru, care ar putea deveni operațional în 2027. Frontex ar putea interveni în transferarea persoanelor din aceste facilități către țările de origine, în baza acordurilor internaționale și a procedurilor legale aplicabile.
Transformarea instituției a generat îngrijorări în rândul organizațiilor pentru drepturile omului, care solicită mecanisme de supraveghere mai stricte. Josephine Solanki, cercetătoare la Transnational Institute din Amsterdam, susține că Frontex devine tot mai mult o agenție de deportare cu activități la distanțe mari de granițele UE. Există temeri legate de respectarea principiului nereturnării, care interzice trimiterea persoanelor în state unde există riscul de persecuție sau de tratamente inumane.
Propunerea de reformă va fi prezentată de vicepreședintele Comisiei Europene Henna Virkkunen și de comisarul pentru afaceri interne Magnus Brunner. Implementarea noilor atribuții va depinde de parcurgerea tuturor procedurilor legislative europene prevăzute. Această evoluție a politicii de migrație europeană vine într-un context de presiune constantă asupra frontierelor externe, necesitând acorduri specifice cu state precum Albania, Serbia sau Macedonia de Nord.