Ucraina trebuie să își pregătească participarea la Politica Agricolă Comună prin instituții de control funcționale și scheme de plăți pilot înainte de aderarea oficială. Această recomandare apare într-un studiu EPC–Egmont publicat la 2 noiembrie, realizat de cercetătoarele Svitlana Taran și Katsiaryna Lozka. Propunerea vizează o integrare graduală, adaptată dimensiunii fermelor, costurilor de conformare și procesului de reconstrucție după război, corelând accesul la piață cu aplicarea verificată a standardelor europene.
În prezent, Ucraina are patru clustere de negociere deschise, însă Clusterul 5, care include agricultura, siguranța alimentară, pescuitul și dezvoltarea rurală, rămâne nedeschis. Studiul subliniază necesitatea deschiderii acestui cluster imediat ce se îndeplinesc condițiile cadrului de negociere. Deschiderea acestuia ar permite începerea negocierilor formale privind condițiile agricole, fără a implica o aprobare automată a aderării sau confirmarea faptului că toate cerințele sunt deja îndeplinite de către statul candidat.
Pentru administrarea eficientă a sprijinului agricol, autorii subliniază că simpla adoptare a legilor sau existența unor platforme digitale nu garantează pregătirea sistemului. Este necesară o agenție de plăți acreditată, registre interoperabile, identificarea precisă a parcelelor și existența unor audituri funcționale. Propunerea include testarea plăților prin finanțare de preaderare, începând cu regiunile unde registrele și controalele sunt deja fiabile, pentru a verifica procesul de înscriere a beneficiarilor și monitorizarea acestora.
Accesul comercial la piața UE nu conferă automat dreptul la subvențiile din cadrul Politicii Agricole Comune. Acordul comercial revizuit, aflat în vigoare din 29 octombrie 2025, leagă facilitățile suplimentare de alinierea treptată la standarde, precum cele privind bunăstarea animalelor sau utilizarea pesticidelor. În acest context, se propune utilizarea unor clauze de salvaguardare pentru a proteja sectoarele sensibile, precum cerealele, zahărul sau carnea de pasăre, în cazul în care importurile provoacă dificultăți grave în statele membre.
Distribuția sprijiniului trebuie să fie diferențiată pentru a proteja fermele mici, producătorii de animale și zonele afectate de conflictul armat. Autorii recomandă evitarea unei formule în care toate beneficiile și obligațiile sunt introduse simultan, optând în schimb pentru o combinație de sprijin țintit și investiții în dezvoltarea rurală. De asemenea, reconstrucția infrastructurii, precum irigațiile și depozitele, trebuie corelată cu modernizarea necesară pentru a respecta normele europene de producție și siguranță alimentară.
În cadrul Uniunii Europene, politicile agricole sunt reglate de Politica Agricolă Comună (PAC), un cadru de subvenții și reguli de producție care influențează direct competitivitatea pieței interne. Procesul de extindere a UE implică negocierea unor perioade de tranziție pentru statele candidate, astfel încât producătorii să poată face trecerea de la standardele naționale la cele europene fără a fi scoși din competiție de regulile de subvenționare.