Lideri politici și reprezentanți ai instituțiilor europene s-au reunit la Bruxelles pentru a marca două decenii de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Evenimentul, organizat în Parlamentul European, a reținut prezența președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum și a eurodeputaților și miniștrilor din cele două țări membre. Ceremonia a fost deschisă prin interpretarea imnurilor naționale și a melodiei Odă Bucuriei de către soprana Irina Baianț și tenorul Rosen Nencev.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a descris momentul aderării din 1 ianuarie 2007 ca fiind o „întoarcere acasă” pentru cetățenii români și bulgari. Ea a subliniat că acea noapte a fost marcată de speranță și entuziasm, reprezentând îndeplinirea unei promisiuni de pace și stabilitate. Metsola a evidențiat faptul că economiile celor două țări au crescut accelerat, devenind de cinci ori mai mari în doar două decenii, aducând îmbunătățiri vizibile în infrastructură, școli și spitale.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că integrarea europeană a transformat un vis de libertate într-o realitate cotidiană pentru generațiile actuale. El a menționat că, pentru tinerii născuți în 2007, Europa nu mai reprezintă un proiect politic abstract, ci este pur și simplu casa lor. Negrescu, care a inițiat evenimentul alături de Andrei Kovacev, a pledat pentru responsabilitatea politică de a asigura un viitor plin de oportunități pentru copiii acestui nou început.
Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a amintit rolul crucial al programelor de ajustare din anii '90 care au permis această integrare. El a adus un omagiu prim-miniștrilor de la momentul aderării, Simeon de Saxa-Coburg-Gotha și Călin Popescu-Tăriceanu, pentru deciziile curajoase luate în favoarea statelor lor. Juncker a remarcat performanța Bulgariei în contextul direcției către zona euro și a subliniat că semnarea tratatului a pus capăt separării impuse de deciziile istorice de la Ialta.
Călin Popescu-Tăriceanu a evidențiat beneficiile aduse de fondurile structurale și de coeziune, care au facilitat creșterea economică și consolidarea statului de drept în România. El a subliniat importanța libertății de circulație pentru studenți și lucrători, considerând proiectul european ca fiind singura cale către prosperitate. În același timp, ministrul de externe român, Dan Neculăescu, a punctat că România contribuie activ la securitatea Flancului de Est și a regiunii Mării Negre în contextul războiului din Ucraina.
Integrarea europeană a fost un proces complex de convergență economică și politică pentru statele din estul continentului. Din punct de vedere istoric, România și Bulgaria au trecut prin transformări structurale majore pentru a respecta standardele de aderare, trecând de la regimuri de tip comunist la sisteme democratice integrate în cadrul de cooperare europeană, consolidând astfel poziția regiunii în arhitectura de securitate a continentului.