Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, s-a întâlnit astăzi la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene, Raffaele Fitto. Discuțiile au vizat găsirea unor soluții pentru recunoașterea rezultatelor înregistrate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul principal al delegației române este asigurarea accesului la toate fondurile europene la care țara are dreptul, prin demonstrarea concretă a progresului realizat.
Alexandru-Mihai Ghigiu a solicitat Comisiei Europene o abordare flexibilă, dar strict raportată la Decizia de Punere în Aplicare a Planului. Ministrul a subliniat necesitatea ca rezultatele reale să fie demonstrate prin documentele oficiale și mecanismele de certificare deja existente în România. El a menționat că PNRR este un program cu acoperire națională și un impact social major, motiv pentru care evaluarea trebuie să reflecte rezultatele concrete obținute pe teritoriul țării.
În prezent, România gestionează un PNRR revizuit cu o alocare totală de 20,1 miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 13,5 miliarde de euro reprezintă componenta de grant, restul fiind sub formă de împrumut. Până în acest moment, România a încasat aproximativ 13,2 miliarde de euro. Autoritățile urmăresc acum finalizarea proceselor de plată pentru cererea nr. 5, de aproape 2,1 miliarde de euro, și pentru cererea nr. 6, în valoare de circa 4,35 miliarde de euro.
Termenul limită pentru autoritățile române de a transmite documentele necesare Comisiei Europene este setat pentru data de 6 noiembrie. Până la această dată, România trebuie să răspundă solicitărilor de clarificare și să demonstreze îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate. Întâlnirea de la Bruxelles a inclus și discuții despre implementarea programelor prin care România atrage fondurile din Politica de Coeziune 2021-2027 și despre viitorul exercițiu financiar multianual 2028-2034.
Pentru Alexandru-Mihai Ghigiu, Politica de Coeziune rămâne un pilon strategic pentru Uniunea Europeană și pentru dezvoltarea internă. Ministrul a explicat că, pentru România, acest mecanism asigură infrastructură esențială, precum drumuri, spitale, școli, apă și canalizare. Mai mult, fondurile sunt vitale pentru creșterea competitivității și pentru reducerea diferențelor economice dintre regiunile de prisos, asigurând astfel o recuperare a decalajelor existente între zonele țării.
Procesul de justificare a miliardelor de euro din PNRR reprezintă o etapă critică pentru administrația de la București. România se află într-o cursă contra cronometru pentru a depăși cerințele de raportare ale Comisiei Europene până la începutul lunii noiembrie. Succesul acestor demersuri tehnice va determina capacitatea statului de a continua investițiile majore în infrastructură și reforme sociale prin intermediul fondurilor europene disponibile.