Președintele Nicușor Dan a intervenit decisiv în procesul de comunicare către Comisia Europeană privind modificările aduse legii integrității. Acesta a transmis o variantă consolidată de răspuns la chestionarul Bruxellesului, după ce a observat diferențe de abordare între instituțiile statului. Această acțiune a fost luată pentru a asigura o prezentare unitară a argumentelor juridice în cadrul procedurilor de plată din PNRR.
Controversa a luat naștere în urma „amendamentului Fritz”, introdus de o alianță informală formată din PSD și AUR. Această modificare legislativă a determinat încheierea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Înainte de această modificare, legislația prevedea ca interdicția de a candida să opereze abia după finalizarea mandatului actual.
Nicușor Dan a atacat inițial această modificare la Curtea Constituțională, susținând că aceasta reprezintă o aplicare retroactivă a legii civile. El a argumentat că amendamentul transformă o interdicție viitoare într-o întrerupere imediată a unui mandat deja dobândit legitim. Totuși, pe 17 august, Curtea Constituțională a decis, cu o majoritate de 6-3, că amendamentul este constituțional, în ciuda obiecțiilor președintelui.
După promulgarea legii, Nicușor Dan a declarat public că își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate. Totuși, în scrisoarea trimisă ambasadorului UE, Iulia Matei, președintele a anexat o argumentație de 37 de pagini prin care susține că legea nu are caracter retroactiv. Această poziție este diametral opusă față de declarațiile sale oficiale și de obiecțiile juridice formulate anterior către CCR.
Situația apare într-un moment critic, deoarece modificarea legii integrității este un jalon esențial pentru PNRR. Îndeplinirea acestui obiectiv este condiția necesară pentru ca România să primească o tranșă de 770 de milioane de euro de la Bruxelles. Comisia Europeană examinează acum dacă legislația este compatibilă cu dreptul UE pentru a stabili consecințele privind cererea de plată.
În cadrul procesului de evaluare a fondurilor europene, Comisia Europeană verifică dacă măsurile sprijinite prin mecanismul PNRR respectă atât legislația Uniunii, cât și pe cea națională. Serviciile Comisiei analizează documentele primite de la autoritățile române pentru a valida cererile de plată. Această evaluare finală va determina dacă România poate accesa sumele de bani necesare pentru proiectele de dezvoltare.