Comisiile pentru libertăți civile (LIBE) și comerț internațional (INTA) din cadrul Parlamentului European urmează să voteze, miercuri, 4 noiembrie, un raport privind modificarea regulilor de monitorizare a precursorilor chimici. Aceste substanțe, utilizate atât în scopuri legitime, precum industria farmaceutică sau cosmetică, cât și în fabricarea ilegală a drogurilor, reprezintă un punct critic de control. Noile reglementări propuse de Uniunea Europeană vizează limitarea accesului grupărilor infracționale la compuși care sunt folosiți pentru a evita controalele existente.
Proiectul de regulament propune o restructurare a categoriilor de substanțe controlate, reducând numărul acestora de la patru la trei. O schimbare majoră este introducerea unei categorii dedicate precursorilor de tip „designer”, compuși modificați special pentru a permite producția de droguri evitând în același timp regimul de control al substanțelor tradiționale. Pentru acești precursori, se prevede un regim de control mult mai strict, limitând utilizarea lor aproape exclusiv la activități de cercetare și inovare.
Pentru a îmbunătăți monitorizarea, Uniunea Europeană introduce un sistem electronic centralizat care va digitaliza procedurile de autorizare și înregistrare. Această măsură va permite autorităților să verifice mai eficient tranzacțiile și operatorii economici implicați în circulația acestor substanțe. Lidia Stoica, criminolog, subliniază că astfel de măsuri ar putea afecta traficul de stimulente, precum amfetamina sau MDMA, care circulă intens prin Europa, însă avertizează că rețelele de crimă organizată sunt extrem de adaptabile la schimbările legislative.
În România, impactul noilor reguli va fi specific, având în vedere rolul țării ca teritoriu de tranzit și piață de consum emergentă. Lidia Stoica menționează că substanțe precum cocaína, provenind din America de Sud sau Asia, nu vor fi afectate de legislația europeană. Totuși, Portul Constanța rămâne un punct de interes, fiind identificat în Strategia Națională Antidrog 2022-2026 ca o rută alternativă pentru introducerea drogurilor în Europa, alături de serviciile de curierat internațional.
O problemă majoră identificată este direcționarea resurselor către combaterea consumului de cantități mici, în detrimentul investigațiilor asupra marilor rețele. Conform datelor, aproximativ 80% din capturile de droguri reprezintă cantități sub cinci grame. Lidia Stoica susține că, dacă resursele DIICOT sunt consumate de cazuri de acest tip, nu mai există fonduri suficiente pentru a intercepta traficul la scară largă. Criminologul propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu pentru a elibera resursele poliției și ale procurorilor.
Contextul securității internaționale este marcat de o serie de evenimente diplomatice și electorale care au loc în această perioadă. În timp ce procesele legislative europene avansează, la nivel global se observă dinamici importante, precum rezultatele alegerilor intermediare din SUA sau ratificarea acordurilor de securitate între Groenlanda și SUA. Aceste evoluții globale subliniază complexitatea mediului în care operează atât instituțiile politice, cât și rețelele de criminalitate transnațională.