Parlamentul European implementează un model de cloud hibrid pentru a asigura securitatea și continuitatea activității sale instituționale. Această schimbare de strategie a fost prezentată de Lorenzo Mannelli, directorul general pentru tehnologiile informației și securitate cibernetică al Parlamentului European, în cadrul conferinței World e-Parliament desfășurată la Bruxelles la data de 17 noiembrie. Noua abordare vizează o gestionare mai riguroasă a infrastructurii digitale utilizate de instituție.
Strategia actuală marchează o tranziție de la o prioritate acordată serviciilor cloud comerciale către un model bazat pe rolul sistemelor și sensibilitatea datelor prelucrate. Conform lui Lorenzo Mannelli, infrastructura aflată sub controlul direct al Parlamentului European va găzdui sistemele esențiale pentru menținerea continuității operaționale. Serviciile cloud suverane vor fi destinate informațiilor sensibile, în timp ce serviciile comerciale vor fi utilizate selectiv, doar atunci când oferă avantaje de performanță, flexibilitate sau costuri.
Decizia de a trece la un model hibrid vine și ca răspuns la creșterea costurilor și la necesitatea de a asigura independența tehnologică. Parlamentul European depinde de sistemele digitale pentru gestionarea documentelor legislative, activitatea comisiilor și procedurile plenare. Direcția Generală pentru Tehnologiile Informației și Securitate Cibernetică, DG ITEC, este entitatea responsabilă pentru dezvoltarea și întreținerea acestor sisteme utilizate de eurodeputați, grupurile politice și serviciile administrative.
Implementarea acestui model urmărește evitarea riscului de dependență de un singur furnizor, fenomen cunoscut sub numele de vendor lock-in. Un sistem construit exclusiv pe instrumente specifice unui singur furnizor poate deveni dificil de transferat către o altă infrastructură. Prin utilizarea unei strategii hibride, Parlamentul European poate reduce aceste riscuri, asigurând portabilitatea datelor și interoperabilitatea prin adoptarea unor standarde deschise și a posibilității de a utiliza mai mulți furnizori.
În acest context, suveranitatea cloudului nu se limitează doar la locația fizică a serverelor, ci implică controlul juridic și operațional asupra datelor. Aceasta vizează prevenirea intervențiilor unor autorități din state terțe și capacitatea de a continua utilizarea serviciilor chiar dacă relația cu furnizorul este întreruptă. Alegerea soluțiilor tehnice va fi raportată la capacitatea de recuperare după incidente și la controlul efectiv asupra întregii infrastructurii de stocare și procesare.
La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a atribuit în aprilie 2026 contracte pentru servicii cloud suverane în valoare de maximum 180 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani. Aceste contracte sunt disponibile entităților UE și au fost acordate unor furnizori europeni precum Post Telecom, OVHcloud, Clever Cloud, STACKIT, Scaleway și Proximus. Această mișare financiară susține dezvoltarea capacității europene de cloud și inteligență artificială în cadrul blocului.