Parlamentul European a adoptat marți, la Strasbourg, un raport inițiat de eurodeputați prin care solicită statelor membre accelerarea implementării rețelei de transport feroviar de mare viteză. Această decizie vizează îmbunătățirea conectivității europene prin intermediul unor linii moderne, având ca scop principal integrarea mai rapidă a regiunilor. Raportul vine ca o reacție la comunicarea Comisiei Europene din noiembrie 2025, care a propus o strategie de conectare a tuturor capitalelor din Uniunea Europeană prin trenuri de mare viteză.
Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN), a precizat că proiectul vizează trenuri care să atingă o viteză minimă de 250 km/h pe rețele de cale ferată modernizate. Obiectivul strategic este ca aceste infrastructuri să fie finalizate până în anul 2040, permițând, de exemplu, reducerea timpului de deplasare de la București la Budapesta cu peste 6 ore. Parlamentul European a votat această solicitare pentru ca statele membre să prioritizeze studiile necesare, care pot fi finanțate atât din fonduri naționale, cât și din resurse europene.
În ceea ce privește România, Gheorghe Falcă a menționat că studiul de traseu către Budapesta și Sofia a fost deja realizat. De asemenea, România, Bulgaria și Grecia au semnat recent, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor necesare, care include și construcția a trei poduri noi peste Dunăre. Eurodeputatul a avertizat că România se află în întârziere atât la nivelul infrastructurilor de viteză medie, cât și la cel de mare viteză, necesitând o abordare serioasă a studiilor de fezabilitate.
Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru al Comisiei TRAN și raportor din umbră, a subliniat că scopul principal este reducerea decalajelor dintre Est și Vest. Obiectivul pe termen lung este ca o călătorie de la Paris sau Madrid către București să poată fi efectuată în mai puțin de 24 de ore. Mușoiu a insistat pe necesitatea creșterii competitivității și sustenabilității transportului feroviar, menționând totodată că este necesar un tratament fiscal echitabil pentru a compensa diferențele de costuri dintre călătoriile cu avionul și cele cu trenul.
Pentru realizarea acestui plan de dezvoltare până în 2040, se estimează că nivelul investițiilor trebuie să crească până la aproximativ 340-350 de miliarde de euro. Ștefan Mușoiu a adăugat că industria feroviară de la nivelul Uniunii Europene generează anual venituri de 45 de miliarde de euro și asigură aproximativ 2 milioane de locuri de muncă. Această activitate economică este considerată un pilon important pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru creșterea competitivității economice a întregii zone europene.
Proiectele de infrastructură feroviară de mare viteză fac parte dintr-un context european de modernizare a transportului, unde statele membre sunt încurajate să utilizeze fondurile structurale pentru a reduce dependența de transportul rutier și aerian. Această tranziție către feroviar este susținută de obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene, care urmăresc o integrare mai profundă a piețelor interne prin facilitarea mișcărilor rapide de persoane și mărfuri între capitalele continentului.