Uniunea Europeană a reușit stabilirea unei legături tehnice între rețelele civile și cele militare de supraveghere maritimă, însă procesul de schimb regulat de informații între aceste sisteme este încă în faza de pregătire. Această situație este evidențiată în primul raport comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant privind aplicarea strategiei de securitate maritimă revizuită în 2023. Documentul, prezentat la 3 noiembrie, analizează operațiunile navale, protecția infrastructurii și măsurile împotriva flotei din umbră.
Conectarea tehnică a mediului de schimb de informații maritime, CISE, cu rețeaua militară MARSUR a fost finalizată în octombrie 2024 prin intermediul unei punți găzduite de Centrul Satelitar al UE. Totuși, raportul subliniază că fluxul permanent de date nu este încă disponibil tuturor participanților, deoarece implementarea schimburilor regulate este programată să înceapă până la sfârșitul acestui an. Această etapă este crucială pentru a permite autorităților vamale, poliției de frontieră și forțelor navale să colaboreze eficient.
Există limitări semnificative legate de sensibilitatea datelor, deoarece unele state manifestă reticență în a transmite informații despre infrastructura critică prin sisteme neclasificate. Pentru a remedia acest aspect, este planificată o versiune CISE pentru informații cu nivelul de clasificare EU RESTRICTED până la sfârșitul anului 2026. În paralel, modernizarea rețelei MARSUR pentru nivelul EU SECRET este prevăzută printr-un proiect de un an, care ar trebui să înceapă în primul trimestru din 2027.
În ceea ce privește operațiunile maritime, raportul menționează misiunea ASPIDES, lansată în februarie 2024 pentru protecția navigației în contextul amenințărilor din Marea Roșie. Această operațiune a asigurat protecția apropiată a peste 760 de nave comerciale și a monitorizat peste 2.000 de nave de la începutul mandatului său. Comisia și Înaltul Reprezentant recunosc însă că numărul de nave și aeronave puse la dispoziție de statele membre rămâne sub nivelul necesar pentru îndeplinirea cerințelor operaționale.
România ocupă o poziție centrală în strategia regională, fiind unul dintre cele zece țări care contribuie la sistemul CISE prin noduri naționale. Bucureștiul, împreună cu Sofia, conduce pregătirea conceptului și a priorităților pentru un hub de securitate dedicat Mării Negre, o inițiativă propusă în mai 2025. Acest proiect este distinct de hub-urile regionale pentru cabluri submarine care au fost aprobate pentru regiunile Mării Baltice și Mediteranei, având scopul de a asigura securitatea infrastructurii critice.
Securitatea maritimă europeană se concentrează și pe protejarea cablurilor submarine, o prioritate majoră pentru stabilitatea digitală a continentului. Planurile actuale includ finanțarea unor huburi regionale și dezvoltarea unor capacități comune de apărare, precum proiectele IMSD și DECODER. Aceste inițiative vizează utilizarea tehnologiilor avansate, inclusiv a dronelor, pentru monitorizarea fundului mării și a zonelor de mare liberă, în condițiile în care dreptul internațional impune reguli stricte pentru intervențiile asupra navelor suspecte.