Uniunea Europeană a condamnat oficial, în cadrul Forumului de Cooperare în domeniul Securității al OSCE, actul de sabotaj survenit pe 14 septembrie la Brașov. Într-o declarație prezentată la Viena pe 29 octombrie, UE și-a exprimat solidaritatea cu România, bazându-se pe atribuirile făcute de autoritățile române. Documentul menționează un incident la un amplasament industrial situat în apropierea producătorului de armament CARFIL, fără a specifica o distrugere directă a fabricii de armament.
Serviciul Român de Informații a oferit detalii suplimentare la data de 26 octombrie, menționând că incendiul a avut loc în incinta platformei industriale Carfil, aflată în imediata apropiere de CARFIL SA, care este o filială a ROMARM. SRI a indicat faptul că investigațiile au permis identificarea unei rețele care avea ca ținte și alte obiective cu interes militar și industrial, atât în România, cât și în alte state europene. Această rețea a fost identificată în cooperare cu parteneri interni și externi.
Pe plan juridic, DIICOT a anunțat existența a trei inculpați implicați în dosar, conform comunicatului de la 26 octombrie. Aceștia sunt doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, toți rezidenți în state ale Uniunii Europene. Doi dintre aceștia au fost reținuți preventiv în Germania, în timp ce pentru cel de-al treilea, localizat în Polonia, s-a emis un mandat european de arestare. Cercetările vizează tentative de comitere a unor acte de diversiune.
Reacția diplomatică a fost extinsă, Ministerul Afacerilor Externe raportând că peste 40 de state au exprimat solidaritatea cu România. În plus, 13 țări din afara UE s-au aliniat separat la declarația europeană. UE a menționat că va utiliza instrumentele disponibile, inclusiv cadrul european de răspuns la amenințări hibride, la solicitarea statului membru afectat. Totuși, documentul nu anunță activarea formală a unor mecanisme specifice sau impunerea de noi sancțiuni pentru acest caz particular.
Incidentul de la Brașov este încadrat de Uniunea Europeană într-o campanie mai amplă de acțiuni hibride. Conform evaluării europene, aceste operațiuni urmăresc slăbirea securității statelor europene și reducerea sprijinului acordat pentru Ucraina. Documentul oficial enumeră sabotajul, perturbarea infrastructurilor critice și manipularea informațiilor ca elemente ale acestui tip de atacuri. În acest context, Rusia a respins toate acuzațiile de implicare în incident.
Aceste evenimente de securitate apar într-un climat geopolitic tensionat, în care atacurile hibride sunt utilizate pentru destabilizarea infrastructurilor critice. Autoritățile europene monitorizează constant încălcările spațiului aerian și atacurile asupra navigației civile din Marea Neagră, acțiuni care sunt corelate cu contextul conflictului din Ucraina și cu presiunea exercitată asupra stabilității regionale în zona de est a Europei.