Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat luni date privind evoluția deficitului bugetar al României, subliniind o scădere de 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni ale anului 2026. Indicatorul a coborât de la 5,31% la 3,81%, în timp ce execuția bugetară la septembrie a încheiat cu un deficit de 78,3 mld. lei, comparativ cu 102,47 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare susține că aceste cifre confirmă efectele măsurilor de consolidare fiscală adoptate recent.
Analiza veniturilor și cheltuielilor arată o dinamică favorabilă, în care încasările au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 5,5%. Conform ministrului, această evoluție reflectă atât îmbunătățirea colectării, cât și impactul modificărilor fiscale aplicate. Controlul cheltuielilor este considerat esențial pentru menținerea acestei tendințe de reducere a dezechilibrelor bugetare, într-un context în care România menține cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
În ceea ce privește investițiile publice, acestea au atins 107,77 miliarde de lei, o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de perioada precedentă. Alexandru Nazare a precizat că peste 70% din aceste investiții sunt susținute de fonduri europene, ceea ce reduce presiunea asupra bugetului național. Veniturile din fondurile europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele din cadrul PNRR și alte programe au avansat cu 48,8%, România încasând deja 13,27 miliarde de euro prin PNRR.
Totuși, ministrul a avertizat asupra riscurilor legate de validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, menționând că mai există 6,43 miliarde de euro de primit. O altă sursă de îngrijorare este creșterea costului datoriei, care a ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Alexandru Nazare explică faptul că acest nivel de cheltuieli cu dobânzile reduce spațiul disponibil pentru alte priorități publice și demonstrează costul acumulării deficitelor ridicate.
Pregătirea bugetului pentru anul 2027 va fi un exercițiu dificil, fiind construit pe criterii de ajustare fiscală și nu pe creșteri spectaculoase. Alexandru Nazare a impus un principiu strict: nicio cheltuială permanentă nu va fi acceptată fără o sursă de finanțare permanentă. El a subliniat că rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027 trebuie să se bazeze pe cifre realiste și obligații evaluate riguros, evitând proiecțiile optimiste care ar putea transfera costurile către generațiile viitoare.
Situația financiară a României este marcată de un contrast între reducerea deficitului la 3,81% din PIB și costurile masive ale dobânzilor, care au depășit pragul de 50 de miliarde de lei. Această dinamică pune presiune pe capacitatea de investiții a statului, în ciuda fluxului de fonduri europene care susține majoritatea proiectelor de dezvoltare. Consolidarea fiscală rămâne prioritatea pentru a respecta traiectoria convenită cu instituțiile europene.