Lucrările de construcție pe loturile 2 (Boița – Cornetu) și 3 (Cornetu – Tigveni) ale Autostrăzii Sibiu – Pitești vor înregistra întârzieri conform unei declarații făcute de ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa. Problema este cauzată de lipsa acordului de mediu revizuit din partea autorităților competente, document care rămâne blocat în cadrul Ministerului Mediului. Ministrul nu a oferit însă un termen estimativ pentru obținerea acestui document necesar continuării lucrărilor în condiții de normalitate.
Ștefan Ovidiu Popa a precizat că, din cauza acestui blocaj administrativ, activitatea pe cele două tronsoane este limitată la doar 45% din capacitatea șantierului. Aceste secțiuni reprezintă cele mai dificile porțiuni ale drumului de mare viteză care traversează Carpații. Pentru a rezolva situația, ministrul a anunțat că va organiza o întâlnire de lucru la Ministerul Transporturilor, miercuri, împreună cu echipele tehnice ale celor două instituții implicate, pentru a discuta deblocarea documentației.
În urma acestui impediment, ministrul a subliniat că nu poate garanta respectarea termenului inițial de finalizare a întregii Autostrăzi Sibiu – Pitești (A1), care este stabilit pentru luna decembrie a anului 2028. Deși a asigurat că va face tot posibilul împreună cu ministrul Mediului, Natalia Intotero, pentru a accelera execuția lucrărilor în sistem alert, incertitudinea privind documentele de mediu pune sub semnul întrebării calendarul de predare a loturilor 2 și 3.
În cadrul aceleiași vizite pe șantier, Ștefan Ovidiu Popa a inspectat secțiunea 4 (Curtea de Argeș – Tigveni), alături de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Acest tronson de 9,86 kilometri a ajuns la un stadiu fizic de 99,22% și urmează să fie deschis circulației luna viitoare, după finalizarea testelor de siguranță. Vizita a inclus și parcurgerea tunelului Momaia, care are o lungime de 1,35 kilometri și este dotat cu aproximativ 2.500 de sisteme de siguranță, camere și senzori.
Proiectul Autostrăzii Sibiu – Pitești este o infrastructură critică pentru conectivitatea țării, însă dezvoltarea sa de infrastructură a urmărit în trecut o ritm mai lent decât cel al creșterii economice a României. În prezent, eforturile se concentrează pe finalizarea segmentelor de munte, în timp ce pentru alte conexiuni, precum cea către Râmnicu Vâlcea, se caută în continuare surse de finanțare suplimentare pentru a asigura completitudinea rețelei de drumuri de mare viteză.
Ministerul Mediului și Ministerul Transporturilor urmează să colaboreze pentru a stabili detaliile tehnice necesare deblocării situației. Obiectivul declarat de Ștefan Ovidiu Popa este ca execuția lucrărilor pe tronsoanele afectate să revină la capacitatea maximă de lucru imediat ce acordul de mediu revizuit va fi emis de autorități.