O eroare de procesare a dat nazul evaluării unui tablou semnat de Grigorescu, care a fost înregistrat într-un sistem cu o valoare de doar 3,5 lei. Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a intervenit marți pentru a clarifica situația, confirmând că suma reală a fost de 35.000 de lei. Această valoare fusese considerată o sumă foarte bună în perioada dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, înainte ca erorile de calcul să apară.
Problema a survenit în urma unei erori de scriere care a dus la eliminarea zerourilor necesare în anul 2005. Ioana Ciocan a descris situația ca fiind absolut ridicolă și a explicat că eroarea a fost cauzată de mutarea unei virgule în documente. Ministra a subliniat că angajații muzeului lucrează cu resurse extrem de limitate și pot folosi chiar și computere vechi pentru gestionarea acestor date.
Tabloul în cauză este păstrat în depozitul Muzeului de Artă din Ploiești, o instituție care se află sub autoritatea Consiliului Județean, nu sub cea a Ministerului Culturii. Ioana Ciocan a menționat că a discutat deja cu directorul muzeului respectiv și că înțelege dificultățile tehnice și logistice cu care se confruntă personalul. Această eroare de inventar reflectă dificultățile de gestionare a patrimoniului într-un mediu cu dotări insuficiente.
Evaluarea bunurilor culturale mobile este un proces obligatoriu pentru instituțiile publice, care trebuie efectuat o dată la zece ani. Această procedură poate fi realizată fie de către experți acreditați de Ministerul Culturii, fie de evaluatori autorizați de Asociația Națională a Evaluatorilor din România (ANEVAR). Procesul de inventariere este unul continuu, durata sa depinzând direct de mărimea instituției și de volumul de obiecte din patrimoniu.
Ministra a semnalat lipsa de fonduri pentru evaluarea a milioane de piese de patrimoniu și numărul redus de specialiști în pictură sau sculptură. Ea a evidențiat faptul că salariile mici din muzee și bugetele limitate reprezintă obstacole majore în menținerea corectitudinii datelor. Problema nu poate fi atribuită unei singure instituții sau unui singur județ, având în vedere constrângerile financiare generalizate din sectorul cultural.
În cadrul sistemului de management al patrimoniului cultural din România, reevaluarea periodică este esențială pentru a reflecta valoarea reală a obiectelor de artă. Această procedură de zece ani este reglementată pentru a asigura actualizarea bazelor de date oficiale. Totuși, lipsa de resurse financiare constante și necesitatea unor experți specializați fac ca procesul de inventariere să fie unul extrem de complex și lent.