Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat faptul că deficitul bugetar trimestrial de 9,2% din PIB, înregistrat de România în trimestrul al doilea din 2026, nu trebuie confundat cu deficitul anual. El a subliniat că acest indicator este provizoriu și reflectă o concentrare masivă a investițiilor și a plăților aferente PNRR. Oficialul a menționat că această decizie a fost luată pentru a respecta termenul-limită de 31 august 2026, evitând astfel pierderea fondurilor europene.
Alexandru Nazare a precizat că orientarea tuturor investițiilor către PNRR a fost o necesitate pentru a onora obligațiile către firmele românești implicate în proiecte. Această strategie a dus la concentrarea plăților în trimestrele a doua și a treia, deși acestea sunt tradițional efectuate spre finalul anului. Ministrul a susținut că alternativa ar fi fost neplata la timp a obligațiilor, ceea ce ar fi compromis accesul la fondurile europene și ar fi afectat companiile naționale.
În ceea ce privește metodologia de calcul, Alexandru Nazare a explicat că deficitul ESA trimestrial, calculat după standardele europene, diferă de cel anual și nu reprezintă o estimare finală pentru 2026. El a avertizat că o confuzie între aceste indicatori poate induce panică în rândul publicului. Datele trimestriale sunt de natură provizorie și pot fi revizuite, evaluarea oficială a deficitului României fiind realizată doar pe baza datelor anuale, conform metodologiei europene.
Ministrul a evidențiat că procesul de ajustare fiscală devine tot mai complex pe măsură ce deficitul scade spre pragul de 3% din PIB. Deși România coboară de la nivelurile de 9,2-9,3% spre ținta de 6,2% stabilită pentru 2026, drumul este descris ca fiind unul care „se verticalizează”. Alexandru Nazare a subliniat că disciplina fiscal-bugetară este esențială pentru o creștere economică sănătoasă și pentru a îmbunătăți poziția României în negocierile de la Bruxelles.
Pe lângă presiunile legate de PNRR, Alexandru Nazare a menționat că bugetul este afectat de dezechilibre structurale și obligații cronice. El a respins ideea existenței unor resurse financiare ascunse la Ministerul Finanțelor, precizând că bugetul este alimentat strict din taxe, impozite, dividende, fonduri europene și împrumuturi. Ministrul a reiterat că situația financiară nu s-a schimbat semnificativ față de luna mai, când a fost discutat bugetul pentru anul 2026.
În contextul actual, România urmărește reducerea deficitului pentru a asigura sustenabilitatea financiară. Deși ținta de deficit cash pentru anul 2026 este de 6,2% din PIB, performanța depinde de gestionarea operațiunilor bugetare rămase până la finalul anului. Reducerea acestor indicatori este considerată un efort național necesar pentru a evita constrângerile economice și pentru a valorifica oportunitățile oferite de partenerii europeni.