Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prioritățile pentru sistemul de sănătate. Obiectivul principal vizează reducerea timpului de așteptare pentru medicamentele inovative, care în prezent este de două ori mai mare în România față de media Uniunii Europene. Ministerul urmărește, de asemenea, facilitarea accesului pacienților la tratamente noi și la studii clinice prin procesul de acces timpuriu.
În cadrul evenimentului „Memorandum pentru viitor: Persoanele care trăiesc cu boli rare, prioritate pentru sistemul de sănătate”, Alexandru Rogobete a subliniat importanța colaborării între Ministerul Sănătății, universități și asociații de pacienți. El a menționat că, împreună cu echipa ANM, s-au reușit introducerea unor medicamente inovative și extinderea listei de indicații pentru cele deja existente. Totuși, ministrul consideră că aceste realizări reprezintă doar un început și că este necesară o abordare mai complexă.
Un punct central al strategiei propuse este dezvoltarea continuă a Programului Național de Screening Neonatal pentru a permite diagnosticarea timpurie a patologiilor. Alexandru Rogobete a explicat că identificarea precoce aduce beneficii majore pacienților și facilitează tratamentul. Un alt obiectiv vizează centrele integrate pentru boli rare, unde ministrul propune extinderea echipelor multidisciplinare. Acesta intenționează să discute la Casa Națională de Asigurări de Sănătate implementarea unor pachete de servicii care să permită decontarea acestor echipe complexe.
Ministrul a semnalat, de asemenea, dificultățile majore întâmpinate în procesul de tranziție a pacienților pediatrici către etapa de adult. Alexandru Rogobete a precizat că identificarea echipei medicale care să preia monitorizarea și tratamentul unui pacient cu boală rară, odată cu trecerea la vârsta adultă, este o problemă critică. Această etapă necesită o monitorizare adecvată pentru a asigura continuitatea îngrijirii medicale și pentru a evita întreruperea tratamentelor esențiale.
Planul de acțiune se concentrează pe patru piloni esențiali: cercetarea, inovația, diagnosticul și tratamentul cu monitorizare adecvată. Alexandru Rogobete a descris aceste direcții ca fiind necesare pentru a echilibra sistemul de sănătate în perioada imediat următoare. Prin abordarea acestor aspecte, care au și o componentă birocratică, ministerul dorește să dezvolte capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor pacienților care suferă de afecțiuni rare și complexe.
Sistemul de sănătate din România gestionează resursele pentru boli rare prin intermediul unor protocoale de decontare și liste de medicamente aprobate de autorități. În cadrul acestui cadru, accesul la inovație depinde de procesele de evaluare și de bugetele alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Eficiența acestor mecanisme influențează direct viteza cu care noile terapii ajung de la testare la pacienții care au nevoie de ele în practica medicală cotidiană.