Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a detaliat planul pentru reforma administrativă și procesul de comasare voluntară al unităților teritoriale. Acesta a precizat că prioritatea actuală a guvernării se concentrează pe cele 429 de localități care au o populație sub pragul de 1.500 de locuitori, conform datelor raportate la anul 2023. Proiectul urmează să fie prezentat prin ordonanță de urgență și va trece printr-o etapă de transparență decizională pentru a include facilitățile și programele de investiții.
În ceea ce privește propunerile de reorganizare a țării în regiuni, Alexandru Stoica a declarat că nu a discutat variantele avansate de Dragoș Benea sau Lia Olguța Vasilescu. Ministrul a calificat aceste idei, care implică fie 15 județe, fie 8 regiuni, ca fiind probabil poziții singulare ale unor colegi de partid. El a subliniat că deciziile privind structurile asociative trebuie luate într-un mediu consultativ, implicând multiple instituții și nu doar declarații individuale.
Pentru etapa de comasare voluntară, Guvernul a pregătit un buget semnificativ pentru a sprijini localitățile implicate. Alexandru Stoica a menționat că vor fi alocate 4 miliarde de lei sub formă de credit de angajament, dintre care 2 miliarde de lei vor fi direcționate ca credit bugetar în anul 2027 și încă 2 miliarde de lei în anul 2028. Aceste fonduri vor susține un program de investiții și facilități fiscale destinate cetățenilor care aleg să se unească voluntar.
Calendarul implementării prevede ca până la data de 1 martie să fie clarificate localitățile care vor opta pentru comasarea voluntară. Ulterior, după această dată, grupul de lucru coordonat de Dragoș Benea va analiza toate ipotezele rămase pentru a stabili etapa a doua a reformei. Ministrul a promis că va pune în transparență programul de investiții și facilitățile fiscale până la sfârșitul luna aceasta, urmând ca deciziile oficiale să fie aplicate începând cu anul viitor.
Referitor la impactul asupra primarilor, Alexandru Stoica a afirmat că există conducători locali conștienți de faptul că anumite localități nu mai pot funcționa eficient. El a explicat că procesul este unul voluntar, oferind astfel posibilitatea primarilor să decidă. Ministrul a susținut că scopul principal este creșterea capacității administrative și îmbunătățirea serviciilor publice, astfel încât locuitorilor din zonele mici să le fie garantat accesul la servicii de calitate.
Reforma administrativă reprezintă un proces complex de reorganizare a unităților de management local pentru a optimiza cheltuielile publice și eficiența serviciilor. În România, discuțiile despre reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale vizează adesea localitățile cu populație scăzută, care nu mai pot susține investiții necesare. Această transformare este esențială pentru a asigura o distribuție mai echilibrată a resurselor de la nivel central către comunitățile periferice.