Guvernul Niculescu a fost investit oficial pe data de 20 octombrie 2026, obținând 280 de voturi pentru și 58 de voturi împotrivă. Această decizie marchează încheierea unui ciclu de aproximativ șase luni de guvernare interimară, desfășurat între 5 mai și 20 octombrie 2026. Rezultatul votului a consolidat o configurație în care PSD deține cel puțin 11 dintre cele 17 ministere, inclusiv portofoliile de la Interne, Justiție, Apărare și Sănătate.
În ceea ce privește predicțiile formulate anterior, comportamentul parlamentarilor AUR a confirmat prima ipoteză. Aceștia au ales să nu fie prezenți la momentul votului, evitând astfel un vot de respingere care ar fi putut altera dinamica politică. Prin această absență, partidul a reușit să nu participe direct la procesul de vot, respectându-și poziția de a nu susține cabinetul, dar fără a genera un eșec formal al guvernului.
Totuși, a doua și a treia predicție au fost infirmate conform criteriilor stabilite înainte de vot. Deși premierul nu este membru PSD, partidul poartă acum o parte semnificativă din responsabilitatea guvernării prin numărul mare de ministere ocupate. Mai mult, combinația de guvern care nu include miniștri PNL sau USR, deși este votată de PNL din exterior, a fost considerată inițial nevotabilă, dar a reușit în final să obțină învestitura.
Analiza credibilității amenințării cu alegeri anticipate a evidențiat o discrepanță între perspectiva de jure și cea de facto. Deși președintele nu a emis o declarație publică explicită de dizolvare a Parlamentului, schimbarea poziției sale față de posibilitatea unor anticipate a funcționat ca un factor de presiune. Această incertitudine a crescut costul refuzului pentru PSD, determinând partidul să accepte guvernarea într-un moment de încetinire economică.
Contextul politic este marcat de o perioadă de instabilitate, după ce guvernul Siegfried Mureșan a fost respins anterior. Această criză de guvernare a durat aproape șase luni și a pus sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a asigura continuitatea administrativă. În acest cadru, decizia PSD de a intra la guvernare reflectă un calcul în care costul politic al refuzului a depășit riscurile exercitate de posibilele alegeri anticipate.
Testul pentru acest cabinet se mută acum pe arena implementării reformelor și menținerii corecției fiscale. Dacă PSD va reuși să gestioneze economia în recesiție fără a reveni la politici prociclice, acest lucru ar putea semnala o schimbare în mecanismul de funcționare al elitelor politice. Succesul sau eșecul guvernului Niculescu va determina dacă partidul își poate păstra poziția dominantă sau dacă va fi forțat să plătească singur costul deciziilor economice.