Declarațiile de avere ale membrilor noului Guvern dezvăluie un patrimoniu variat, cuprinzând economii bancare semnificative, proprietăți imobiliare, terenuri și bijuterii scumpe. Documentele analizate arată sursele de venit ale miniștrilor, precum activitățile în mediul academic, avocatură sau sectorul privat, oferind o imagine clară asupra stării financiare a noilor demnitari. Analiza acestor date permite identificarea celor cu cele mai mari economii și a celor care au acordat împrumuturi de sume considerabile.
Premierul Luca Niculescu se situează sub media miniștrilor în ceea ce privește bunurile deținute și sumele depozitate în conturi. Patrimoniul său include două apartamente, o casă de vacanță și terenuri, însă economiile sale sunt relativ modeste în comparație cu alți colegi. Luca Niculescu deține în conturi suma de 45 de mii de euro, provenite din activitatea sa desfășurată în calitate de diplomat.
Printre miniștri se numără persoane cu economii foarte mari, precum Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, care a pus deoparte 660 de mii de euro. Acesta a acumulat aceste sume prin activități diverse, incluzând sectorul energetic, mediul academic, sectorul privat și conducerea CA Romgaz. Totodată, Radu Marinescu, ministrul Justiției, a înregistrat venituri mari din avocatură, însumând 1,4 milioane de lei în anul 2023, la care se adaugă veniturile din activitatea universitară și funcția de consilier local.
Alți demnitari au atras atenția prin împrumuturile acordate. Florin Manole, ministrul Muncii, a oferit 880 de mii de lei unei persoane fizice și partidei PSD, în timp ce Daniel Zamfir, ministrul Economiei, a acordat un împrumut de 1,5 milioane de lei anul trecut. Radu Oprea, ministrul Apărării, deține bijuterii în valoare de 40.000 de euro și a acordat un împrumut de 3 milioane de lei unei firme, deși veniturile sale provin doar din funcțiile de senator și ministru.
Accesul la aceste informații este influențat de decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind protecția vieții private. Curtea a stabilit că publicarea declarațiilor de avere poate încălca dreptul la viață privată, considerând că depunerea acestora la ANI este suficientă pentru verificări. Din acest motiv, anii de la declarațiile analizate diferă, deoarece unii demnitari au continuat să le publice, în timp ce alții au optat pentru secretizare.
Publicarea declarațiilor de avere a demnitariilor a fost subiectul unei decizii juridice importante din partea CCR. Instituția a argumentat că publicarea acestor documente nu este necesară și nici proporțională pentru atingerea scopului legii, deoarece verificarea de către Agenția Națională de Integritate (ANI) este suficientă. Această schimbare de abordare a afectat modul în care datele financiare ale oficialilor sunt accesibile publicului în perioada actuală.