Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat vineri, 6 noiembrie, că România se confruntă cu riscul de a primi un „cartonaș roșu direct” din partea agențiilor de rating. Această consecință ar putea apărea dacă bugetul planificat pentru anul 2027 nu va fi unul realist și ancorat în realitatea economică a țării. Oficialul a subliniat că este imperativ ca viitoarele planificări bugetare să reflecte capacitățile reale de finanțare ale statului român.
Pentru a asigura stabilitatea economică, Guvernul propune o strategie de consolidare fiscală bazată pe reducerea deficitului bugetar cu câte un procent în fiecare an, pe parcursul următorilor trei ani. Alexandru Nazare a exclus complet introducerea de noi biruri sau taxe, menționând că în 2025 a fost nevoit să implementeze o taxă cu „inimă grea” pentru a proteja ratingul țării. Obiectivul principal este menținerea unui echilibru între necesitatea de ajustare și protejarea creșterii economice.
O componentă centrală a politicii economice anunțate de ministru este menținerea angajamentului de a elimina impozitul pe cifra de afaceri. Alexandru Nazare susține că atragerea investițiilor private de calitate este mult mai importantă pentru dezvoltarea națională decât stimularea exclusivă a consumului populației. Guvernul mizează pe faptul că investițiile private pot declanșa creșterea economică, oferind un fundament mai solid decât dependența de consumul intern.
În acest context, ministrul a solicitat tuturor portofoliilor guvernamentale planuri concrete de restructurare și optimizare a fondurilor publice. Scopul acestor măsuri este evitarea unei prăbușiri a calificativului de țară prin reducerea cheltuielilor și comasarea unor resurse. Alexandru Nazare a precizat că în cursul săptămânii viitoare se va lua decizia privind a doua rectificare bugetară, proces prin care se va vedea ce poate fi finanțat într-un mod realist.
Discipline fiscală și investiții sunt pilonii pe care se sprijină noua abordare a Ministerului Finanțelor pentru perioada următoare. Alexandru Nazare a declarat că nu se poate reveni la situația în care bugetul nu reflectă realitatea, deoarece „nu mai are nimeni răbdare cu România”. Ministrul așteaptă propuneri de la colegii săi din Guvern pentru reduceri de cheltuieli care să nu afecteze avansul Produsului Intern Brut.
Gestionarea deficitului bugetar și menținerea ratingului de credit sunt procese critice pentru stabilitatea macroeconomică a oricărei țări membre a Uniunii Europene. În România, deciziile privind rectificările bugetare și nivelul deficitului sunt monitorizate atent de instituțiile internaționale, deoarece orice abatere de la țintele de consolidare fiscală poate influența costul împrumuturilor pe care statul le contractează pe piețele financiare globale.