Guvernul analizează extinderea plafonării adaosului comercial pentru toate produsele alimentare, o măsură care ar putea genera un dezastru economic conform reprezentanților comercianților. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că autoritățile iau în calcul aplicarea acestui mecanism pentru întreaga gamă de alimente, nu doar pentru produsele de bază. O decizie finală ar putea fi luată după 12 noiembrie, în funcție de noile date privind inflația publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, susține că această schimbare va provoca un dezechilibru major prin fenomenul economic numit „efectul waterbed” sau „saltea cu apă”. Această dinamică presupune că magazinele vor încerca să compenseze marjele de profit reduse de la alimente prin majorarea prețurilor la alte categorii de bunuri. În acest scenariu, prețurile produselor nealimentare, precum detergenții, cosmeticele sau produsele de îngrijire personală, s-ar putea chiar tripla.
Reprezentantul comercianților a criticat abordarea actuală și a recomandat Ministerului Agriculturii să analizeze întregul lanț de aprovizionare înainte de a impune noi restricții. Feliciu Paraschiv a subliniat necesitatea de a investiga de ce un produs, de exemplu laptele, ajunge de la producător la magazin cu un preț mult mai mare decât cel de la poarta fabricii. El a menționat că statul are pârghiile necesare pentru a verifica contabilitatea companiilor și a identifica unde se produc creșterile de preț.
În loc de stimularea consumului, așa cum propune Florin Barbu, Asociația Comercianților Mici și Mijlocii consideră că prioritatea trebuie să fie creșterea producției interne pentru a reduce importurile. Feliciu Paraschiv a argumentat că România importă prea multe produse precum carne, lactate, conserve sau fructe în extrasezon, pierzând valoarea economică. El a propus ca dezvoltarea producției locale să permită păstrarea banilor în economia românească, facilitând astfel creșterea salariilor și, ulterior, a consumului.
Un alt punct de conflict vizează exporturile de materie primă. Feliciu Paraschiv a semnalat faptul că țara exportă cantități mari de cereale, pentru a le importa ulterior sub formă de produse procesate, precum dulciuri sau prăjituri, cu prețuri mult mai ridicate. El a cerut verificarea mecanismelor de formare a prețurilor și sprijin pentru companiile care procesează în România materii prime de la producătorii locali, menționând că sectorul cărnii de pasăre a avut exporturi în creștere, dar fără sprijin adecvat.
În prezent, regimul de plafonare a adaosului comercial se aplică doar unei liste limitate de produse alimentare de bază și este valabil până la sfârșitul anului curent. Această măsură de control a prețurilor a fost introdusă pentru a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor în perioadele de volatilitate economică, însă aplicarea ei pe o gamă extinsă de produse rămâne subiectul unor dezbateri intense între sectorul guvernamental și cel comercial.