Cabinetul condus de Luca Niculescu a primit ieri votul de învestitură din partea plenului Parlamentului, după ce acesta a fost susținut de 280 de deputați și respins de 58. Ulterior, membrii noului Guvern au depus jurământul la Palatul Cotroceni și s-au întrunit în prima ședință oficială, în cadrul căreia au aprobat structura Executivului. Această mișare pune capăt unei perioade de peste cinci luni de interimat și a patru premieri desemnați, restabilind puterea de decizie a Guvernului.
Instalarea noului Executiv vine într-un moment critic, fiind o cerință semnalată de agențiile de rating Standard&Poors, Fitch și Moody's pentru a evita o scădere a ratingului de țară la categoria junk. Agenția Moody's a transmis deja un semnal favorabil, apreciind că instalarea Guvernului și aprobarea bugetului pentru 2027 vor sprijini consolidarea fiscală. Totuși, această perspectivă depinde direct de implementarea măsurilor de redresare a finanțelor publice de către noul Cabinet.
Dezbaterile parlamentare au fost marcate de conflicte politice intense, în special în ceea ce privește programul de guvernare și numirile ministeriale. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a susținut că PSD a ales responsabilitatea pentru a scoate țara din haosul de dreapta, acuzând PNL de creșterea deficitului bugetar. În schimb, George Simion, președintele AUR, a refuzat să acorde votul, numind noul Guvern o „marionetă” și acuzând partidele de trădare față de electorat.
Fostul premier Ilie Bolojan, președintele PNL, a justificat votul de necesitate ca fiind o măsură pentru încheierea crizei, deși a criticat dur noul Guvern. Bolojan a susținut că PSD încearcă să creeze o moștenire fictivă pentru a-și acoperi incapacitatea de a onora promisiunile. Totodată, Radu Miruță de la USR a acuzat PSD de „pesedizarea” instituțiilor statului, în timp ce Kelemen Hunor a declarat că UDMR va vota un guvern monocolor, de necesitate, pentru a opri haosul.
Premierul Luca Niculescu a solicitat un dialog constructiv, evitând replici politice tăioase și promițând acțiune imediată pentru rezolvarea urgențelor. Guvernul va prioritiza rectificarea bugetară fără creșterea deficitului, adoptarea bugetului pentru 2027, asigurarea siguranței energetice pe perioada iernii și gestionarea PNRR. Noul lider a subliniat că România are nevoie de un Executiv cu puteri depline pentru a trece peste perioada de criză instituțională.
Situația economică moștenită este una extrem de dificilă, fiind marcată de un deficit bugetar ridicat și de o inflație semnificativă. Datele indică faptul că perioada anterioară a fost caracterizată de o economie în recesiune și de o datorie de 60% din PIB. Aceste provocări structurale, alături de criza energetică și polarizarea socială, reprezintă principalele obstacole în calea consolidării fiscale propuse de noul Guvern.