Președinția României a anunțat, printr-un comunicat emis în luna mai 2026, achiziționarea unui contract de lobby cu o firmă specializată din SUA. Scopul declarat al acestui acord este îmbunătățirea relației dintre România și Administrația de la Casa Albă. Contractul implică firma Eversheds Sutherland (US) LLP, care are obligația de a raporta activitățile de lobby și sumele încasate către Departamentul pentru Justiție al SUA.
În România, detalii despre acest contract de 3 milioane de dolari au fost ținute sub secret, atât de către Palatul Cotroceni, cât și de către CSAT. Nu au fost oferite explicații oficiale privind modul în care sunt utilizate aceste fonduri din bugetul contribuabililor. Deși durata contractului ar fi de o lună, există posibilitatea ca acest acord să fie prelungit de către autorități.
Situația actuală a președintelui Nicușor Dan pare să oglindească eșecuri politice anterioare, în condiții în care Trump l-a primit doar pentru o fotografie. Această abordare amintește de cazurile unor politicieni precum Petre Roman, Adrian Năstase și Adrian Severin. În trecut, Petre Roman și Adrian Sârbu au plătit 200.000 de dolari unei firme de asigurări pentru promovarea țării, bani transferați din contul Ministerului de Externe condus de Adrian Năstase.
Un alt caz relevant este cel al lui Adrian Severin, care a încheiat un contract de 500.000 de dolari cu o firmă de lobby americană. După plata unor sume considerabile, acesta a fost informat că firma va facilita integrarea României în acordul GATT. Această promisiune s-a dovedit a fi irelevantă, deoarece România era deja membră GATT încă din anul 1971. Curtea de Conturi a anchetat aceste proceduri, însă responsabilitatea a fost trasă la răspundere doar un contabil de la Ministerul de Externe.
În contextul actual, discuțiile despre securitate rămân intense, în timp ce Radu Oprea, noul ministru al Apărării, anunță măsuri de prevenție. De asemenea, la nivelul CSAT, se discută despre crearea unui hub de securitate la Marea Neagră. Aceste decizii de securitate națională se desfășoară într-un cadru în care alte teme, precum amânarea închiderii centralelor pe cărbune, sunt supuse unor noi dezbateri legislative.
Aceste contracte de lobby de milioane de dolari sunt privite ca o risipă de resurse publice fără beneficii diplomatice reale. Istoria politică a arătat că astfel de sume au fost plătite pentru rezultate inexistente sau pentru informații deja disponibile. În prezent, există temeri că eforturile de lobby pentru integrarea în structuri internaționale ar putea urma același traseu de ineficiență financiară.