Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Guvern

Controversă privind utilizarea mașinii SPP de către Ilie Bolojan: afirmațiile despre obligația legală sunt false

Fostul premier susține că legislația îl obligă să aibă pază, însă prevederile în vigoare lasă decizia în seama CSAT.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Controversă privind utilizarea mașinii SPP de către Ilie Bolojan: afirmațiile despre obligația legală sunt false
Foto: Gândul

Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat marți, 17 noiembrie, în urma scandalului legat de utilizarea unui vehicul al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) pentru transportul invitaților la nunta fiicei sale. Evenimentul, care a avut loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Oradea, a generat o dezbatere națională după ce s-a aflat că mașina oficială a fost folosită în scopuri private. Liderul PNL a încercat să justifice situația prin invocarea unor obligații legale care ar impune protecția foștilor demnitari.

În cadrul unei intervenții la Digi24, Ilie Bolojan a susținut că există o prevedere legală care obligă foștii prim-miniștri să beneficieze de protecția agenților SPP, chiar și după încetarea mandatului. Acesta a afirmat că, în cazul în care un demnitar refuză acest serviciu, trebuie să depună o declarație în scris. Conform declarațiilor sale, utilizarea mașinii ar fi fost o chestiune de responsabilitate personală pentru a asigura securitatea 24 de ore din 24, indiferent de scopul deplasării sau de persoanele din vehicul.

Analiza textului legislativ infirmă însă explicațiile oferite de fostul șef al Guvernului. Conform Legii nr. 191/1998, persoanele care au dreptul de a beneficia de protecție și obiectivele protejate de SPP sunt stabilite exclusiv prin hotărâri date de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Articolul 14, alineatul 2 din această lege nu impune o obligație de protecție, ci oferă CSAT puterea de a decide cine trebuie securizat, neexistând astfel o cerință automată pentru foștii premieri.

Situația este susținută de un precedent istoric recent în administrația română, reprezentat de Viorica Dăncilă. Fostul premier, care a condus Executivul între ianuarie 2018 și noiembrie 2019, a ales să nu utilizeze serviciile SPP pentru o perioadă de aproape un an. La doar două zile după ce a primit votul de încredere pentru Guvernul său, pe 31 ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a anunțat oficial că a transmis instrucțiuni către SPP pentru a refuza protecția, subliniind că aceasta este o decizie personală.

Legislația actuală, modificată prin OUG nr. 43/2015, prevede că Serviciul de Protecție și Pază poate asigura protecție altor demnitari sau foști demnitari doar cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării și la cererea acestora. Înainte de anul 2015, prevederile erau diferite, menționând că serviciul putea fi asigurat la cererea demnitariilor, dar contra cost. Astfel, argumentul lui Ilie Bolojan că este obligat de lege să utilizeze resursele SPP nu găsește temei în cadrul juridic menționat.

Protecția demnitariilor prin servicii speciale precum SPP este un mecanism reglementat strict de legislația de apărare a țării și de deciziile organelor supreme de conducere. În România, modul în care funcționarii publici și foștii lideri utilizează resursele de stat rămâne un subiect de control juridic și politic, fiind supus verificării în raport cu hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării și normele de transparență administrativă.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Guvern