Consiliul Suprem de Apărare a Țării a început joi o ședință la Palatul Cotroceni, având ca punct principal pe ordinea de zi securitatea în zona Mării Negre. Reuniunea vizează analiza directă a implicațiilor de securitate cauzate de incidentele recente din regiune. Membrii consiliului evaluează în acest context necesitatea unor măsuri de consolidare a capacității de reacție pentru a proteja apelor teritoriale și infrastructura critică maritimă a României.
Discuțiile de la CSAT vin într-un moment de tensiune crescută, după ce două drone au pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă seară, 17 octombrie. Intervenția piloților Forțelor Aeriene Române a avut loc deasupra Mării Negre, în apropierea localității Sulina. Cele două aparate de zbor au fost distruse de avioane F-16 de către piloții naționali, la doar câteva minute după ce au încălcat teritoriul aerian al țării.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat succesul operațiunii de interceptare a dronelor care au intrat ilegal în spațiul aerian. În urma acestui eveniment, șeful statului a declarat că România își face datoria, amintind de acțiunea aeronavelor F-16 deasupra apelor teritoriale din dreptul localității Sulina. Pe lângă situația de la Marea Neagră, Administrația Prezidențială a menționat că reuniunea va aborda și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Înainte de începerea ședinței de la Cotroceni, Nicușor Dan a participat la o întâlnire cu președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, Sean Clancy. Această discuție a avut loc într-un context în care liderii europeni au exprimat îngrijorări serioase privind atacurile din regiune. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a calificat incidentele din apele teritoriale ale României și Bulgariei ca fiind o escaladare periculoasă și inacceptabilă.
Situația din zona Mării Negre este marcată de o frecvență ridicată a atacurilor, Kaja Kallas menționând că șase atacuri în zece zile cu drone suspectate că sunt rusești reprezintă un risc major. Ea a avertizat că astfel de acțiuni ar putea provoca o criză alimentară la nivel mondial. Tensiunile regionale au pus sub semnul întrebării stabilitatea infrastructurii maritime și a securității de frontieră în zona de interes direct pentru România.
Incidentul cu dronele de la Sulina se încadrează într-un șir de provocări de securitate care afectează stabilitatea regională. Aceste evenimente de interceptare aeriană subliniază necesitatea monitorizării constante a spațiului aerian național. Protejarea infrastructurii critice maritime rămâne o prioritate pentru autoritățile române în fața creșterii numărului de incursivități detectate în apropierea zonelor de frontieră și a apelor teritoriale.