Florin Dănescu, directorul ARB, a oferit detalii despre modul în care a evoluat impozitul pe cifra de afaceri aplicat sectorului bancar. Acesta a dezvăluit că, în anul 2023, reprezentanții bancherilor au încercat să propună o soluție de contribuție voluntară pentru a ajuta la gestionarea deficitului bugetar. Această inițiativă, care a pornit de la o intenție de a ajuta statul, a dus în final la impunerea unei taxe mult mai mari decât cea anticipată inițial de instituția pe care o conduce.
Procesul de creștere a taxării a început prin avertizarea bancherilor către Guvernul condus de Marcel Ciolacu privind situația deficitului de 5,6% din PIB. În acest context, Florin Dănescu a menționat că bancherii au propus să contribuie voluntar cu 1% din cifra de afaceri, pe o perioadă determinată, pentru a susține bugetul. Totuși, răspunsul primit de la autorități a fost imediat diferit, fiind anunțați că băncile vor plăti 2%, înainte ca noua administrație să adauge încă 2 puncte procentuale.
Evoluția fiscalității a fost marcată de schimbările politice de la nivelul executivului. Florin Dănescu a descris prima etapă sub un guvern de stânga, care a stabilit taxa la 2%, urmată de intervenția unui premier de pe partea dreaptă care a ridicat contribuția la 4%. Această succesiune de decizii a dus la dublarea fiscalității suportate de bănci, într-un moment în care sectorul se confruntă deja cu o criză de creditare cauzată de deficitul bugetar.
Directorul ARB a criticat decizia de a suprataxa creditorii în condițiile în care statul riscă să nu mai găsească surse de împrumut. Florin Dănescu a subliniat că această taxare reprezintă o frână serioasă pentru dezvoltare, menționând că este dificil de justificat creșterea taxelor atunci când instituțiile sunt deja sub presiune. El a amintit, de asemenea, de existența unei taxe pe active, numită taxa pe lăcomie, justificată prin faptul că băncile creditează excesiv statul român.
Situația financiară a țării a fost marcată de o creștere alarmantă a deficitului bugetar. După ce Marcel Ciolacu a preluat conducerea executivului în iunie 2023, deficitul a crescut de la nivelul de 5,6% până la un record de aproape 10% în anul 2024. Pentru a stopa această evoluție, Guvernul condus de Ilie Bolojan a optat pentru creșterea taxelor și impozitelor, inclusiv prin dublarea contribuției impuse băncilor.
În cadrul sistemului financiar, deficitul bugetar are un impact direct asupra capacității de creditare a economiei. Când statul consumă resurse masive pentru a acoperi cheltuielile, riscul de a nu mai putea accesa împrumuturi crește, ceea ce se transferă în sectorul bancar sub formă de risc de creditare. Această dinamică afectează direct disponibilitatea banilor pentru restul economiei, transformând deficitul într-o barieră pentru dezvoltarea generală.