Guvernul Ciolacu a utilizat în mod masiv Fondul de Rezervă bugetară în anul 2024, transformând acest mecanism de urgență într-un instrument de finanțare pentru cheltuieli neprevăzute. Conform unui raport de audit al Curții de Conturi, aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul a circa 12 miliarde de euro, au fost atrase sau suplimentate succesiv în acest fond pe parcursul anului. Aceste sume au fost cheltuite prin hotărâri de guvern, ocolind circuitele normale de planificare și transparență parlamentară.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost principalul beneficiar al acestor alocări masive, primind cele mai mari suplimentări pentru a acoperi diverse programe de investiții locale. Fondurile au fost direcționate către Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, care a primit 10 miliarde de lei plus alte 7,6 miliarde de lei suplimentate, precum și către PNDL și programele gestionate prin CNI. Aceste resurse au fost necesare pentru a achita facturile emise de primării, în condițiile în care bugetul inițial nu acoperea valoarea lucrărilor executate.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a beneficiat, de asemenea, de fonduri substanțiale din rezervă pentru cofinanțarea marilor proiecte de infrastructură și pentru a evita pierderea finanțării europene. Sumele au fost folosite pentru tronsoane din Autostrada A7, A1 Sibiu-Pitești sau pentru modernizarea căilor ferate, asigurând partea de cofinanțare națională. Totodată, fondurile au servit pentru subvenții și echilibrarea companiilor de stat precum CFR Călători, Metrorex sau CNAIR, pentru a acoperi cheltuieli curente de funcționare sau obligații restante.
Ministerul Finanțelor a primit sume uriașe prin capitolul „Acțiuni Generale”, utilizate pentru a asigura plata unor obligații urgente ale statului. Acest capitol funcționează ca un mecanism prin care Guvernul plătește facturile sistemice ale țării, care nu pot fi atribuite unui singur minister sau care nu au fost monitorizate strict. Alocările au fost efectuate adesea fără criterii de transparență riguroase sau analize de impact publicate în prealabil, ceea ce a transformat rectificările bugetare într-o simplă formalitate.
Curtea de Conturi a criticat gestionarea acestor 12 miliarde de euro, considerând că utilizarea discreționară a Fondului de Rezervă reprezintă un simptom al derapajului fiscal. Auditorii financiari au subliniat că această metodă a afectat predictibilitatea economiei românești și a sfidat disciplina bugetară. În loc să asigure controlul banului public, Guvernul a optat pentru alocări rapide din condei, contribuind la un deficit bugetar masiv, care a ajuns la niveluri record în raport cu produsul intern brut.
Această gestionare a fondurilor are loc într-un context de criza fiscală majoră, România încheind anul 2024 cu un deficit al bugetului general consolidat de 163,6 miliarde de lei. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 32 de miliarde de euro, reprezintă 9,3% din PIB, fiind descrisă ca o contraperformanță istorică la nivel european. Deficitul masiv reflectă presiunea financiară exercitată asupra bugetului de stat în raport cu cheltuielile de funcționare și investițiile realizate.