Ministerul Energiei a lansat în transparență decizională două proiecte de hotărâre de Guvern destinate asigurării securității energetice în perioada următoare. Aceste documente vizează prelungirea măsurilor de siguranță pe piața de energie electrică până la data de 30 noiembrie 2026 și pregătirea Sistemului Energetic Național pentru sezonul rece 2026–2027. Autoritățile urmăresc să gestioneze riscurile generate de producția hidroenergetică redusă, incertitudinile legate de unitățile nucleare și posibilele dificultăți în importul de energie.
Unul dintre proiectele de hotărâre vizează prelungirea perioadei în care Transelectrica poate aplica măsuri de siguranță conform HG nr. 782/2026. În contextul prognozelor meteorologice, consumul de energie electrică ar putea atinge aproximativ 8.500 MW la vârful de sarcină de seară în luna noiembrie. Totodată, deficitul de precipitații și seceta afectează producția hidroelectrică, iar revenirea la niveluri normale de hidraulicitate este estimată abia pentru prima jumătate a lunii noiembrie, limitând astfel aportul acestor instalații în sistem.
O problemă majoră identificată de Ministerul Energiei este disponibilitatea producției nucleare de la CNE Cernavodă. Din cauza debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă suficient de sigură pentru repornirea cel puțin a uneia dintre unități în luna noiembrie. Această situație creează o vulnerabilitate critică în intervalul orar 17:00–21:00, când apare deficitul de producție dispecerizabilă.
Al doilea proiect de hotărâre prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Această structură va monitoriza funcționarea Sistemului Energetic Național și a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale, identificând disfuncționalități și stabilind măsuri operative. Un obiectiv cheie este menținerea stocurilor de gaze naturale la cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare, un volum care trebuie să fie egal cu cel înregistrat în iarna precedentă, 2025–2026.
Pentru a acoperi cererea, se propun măsuri precum menținerea în exploatare a patru grupuri pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia și accelerarea reparațiilor la CET Vest. Sunt menționate și capacități precum CECC Brazi, de 830 MW, sau centralele Electrocentrale București, cu 420 MW. De asemenea, se urmărește punerea în funcțiune a turbinelor de la Mintia și utilizarea grupurilor de cogenerare de la CET Palas, CET Brazi și CET Arad. Ministerul avertizează că orice dezechilibru poate afecta sistemele interconectate din Europa Continentală.
Securitatea energetică a României depinde în mod critic de stabilitatea producției de la Cernavodă și de nivelul rezervelor de combustibil. În contextul incertitudinilor privind repornirea unităților nucleare, autoritățile pun accent pe diversificarea surselor și pe menținerea capacităților de producție convențională. Planurile de urgență pentru aprovizionarea cu gaze și cele pentru riscurile din domeniul energiei electrice, aprobate prin HG nr. 582/2026, vor rămâne active în cazul unor scenarii de criză regională.