Premierul s-a întâlnit astăzi dimineață cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, pentru a discuta necesitatea unui plan multianual de împrumuturi. Discuțiile au vizat strategia de contractare a creditelor necesare pentru finanțarea deficitului bugetar al țării, într-un context economic complex. Surse participante la discuții au indicat faptul că abordarea acestui plan este esențială pentru gestionarea sustenabilă a resurselor financiare ale statului român pe termen lung.
Situația fiscală a României este marcată de unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. Comisia Europeană estimează că deficitul va fi de 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, după ce în 2025 acesta a atins 7,9% din PIB. În același timp, datoria publică este proiectată să crească până la 63,3% din PIB în anul 2027. Consiliul Fiscal estimează că cadrul bugetar pentru 2026 va fi compatibil cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din PIB.
Presiunea asupra bugetului nu provine doar din deficitul propriu-zis, ci și din necesarul de refinanțare a datoriei. Potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă circa 13,5% din PIB. Această presiune este alimentată de concentrarea scadențelor din emisiunile pe termen scurt efectuate în perioada volatilă 2022–2024. Un plan multianual ar putea permite eșalonarea acestor plăți și reducerea riscului de refinanțare.
Costurile cu dobânzile la datoria publică sunt în creștere semnificativă, conform proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Pentru anul 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, o creștere de 20% față de 2025. Această sumă reprezintă aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când costurile au fost de 29,9 miliarde de lei. Aceste sume acoperă doar dobânzile, fără a include rambursarea principalului.
Tabloul macroeconomic este complicat de prognozele de creștere scăzută și de inflația persistentă. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară pentru România în 2026, în timp ce OCDE prevede o creștere de doar 1% în același an. În ceea ce privește inflația, ING anticipează o medie anuală de 8,2% în 2026, iar OCDE estimează că revenirea în intervalul țintă al BNR, de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual, va avea loc abia în 2027.
Coordonarea dintre Guvern și BNR este vitală pentru stabilitatea economică, deoarece un calendar predictibil de împrumuturi poate reduce presiunea pe randamente și poate susține stabilitatea leului. Un astfel de plan ar putea transmite piețelor și agențiilor de rating un semnal de disciplină fiscală, într-un moment în care consolidarea bugetară se bazează pe venituri și pe absorbția fondurilor europene din PNRR, care se află în ultima sa etapă.