Guvernul a transmis Comisiei Europene un document oficial prin care proiectează o scădere a deficitului bugetar la nivelul de 5,2% din PIB în anul 2027. Această cifră reprezintă o diminuare față de pragul de 6% din PIB estimat pentru anul curent. Ajustarea este transmisă în cadrul procedurii de deficit excesiv, care impune informarea periodică a executivului european cu privire la demersurile de echilibrare a finanțelor publice naționale.
Principala direcție de ajustare fiscală vizează reducerea cheltuielilor de capital, proces care ar trebui să aibă loc odată cu finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În raportul privind acțiunile întreprinse și progresele înregistrate în procesul de ajustare, se precizează că deficitul bugetar ESA ar urma să se reducă cu 0,8 puncte procentuale. Guvernul subliniază că investițiile publice vor fi selectate în funcție de impactul economic și de sursele de finanțare disponibile.
În ceea ce privește cheltuielile cu personalul și asistența socială, documentul indică faptul că acestea vor evolua în concordanță cu creșterea PIB-ului nominal după perioada de înghețare din 2025–2026. Guvernul menționează prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) care estimează un avans de 2,2% pentru PIB în 2027. Raportul subliniază necesitatea menținerii unei politici prudente în aceste domenii pentru a asigura încadrul fiscal disponibil.
Pentru a sprijini reducerea deficitului, autoritățile pun accent pe îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, inclusiv prin digitalizarea administrației fiscale. Strategia fiscală include și evitarea unor noi angajamente de cheltuieli care ar putea compromite procesul de ajustare. Măsurile fiscale adoptate anterior au vizat restrângerea regimurilor preferențiale, majorarea unor impozite și taxe, precum și extinderea bazelor de impozitare pentru a contribui la proiecțiile bugetare.
Analiza riscurilor indică faptul că proiecțiile fiscale rămân expuse în cazul unei creșteri economice mai reduse decât cea anticipată. În acest context, continuarea măsurilor de colectare și prioritizarea investițiilor rămân esențiale pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030. De asemenea, poziția partenerilor politici este relevantă, PNL având un acord de susținere cu noul premier pentru respectarea acestor ținte de deficit.
Procedura de deficit excesiv aplicată României a fost menținută în stare de suspensie la sfârșitul anului trecut. În acea perioadă, Comisia Europeană nu a propus suspendarea fondurilor UE în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică. Această stare de suspensie permite statelor membre să implementeze planuri de ajustare fără sancțiuni imediate asupra accesului la fondurile comunitare, sub monitorizarea constantă a instituțiilor europene.