Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererile a cinci judecători care reclamau eșalonarea restanțelor salariale. Liderul liberal susține că această decizie confirmă poziția Guvernului în disputa privind plata acestor drepturi și oferă Executivului un argument decisiv pentru a rezolva această chestiune imorală și împovărătoare pentru cetățenii români.
Ilie Bolojan a criticat ceea ce a numit „aristocrație bugetară”, afirmând că plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei, fără a lua în calcul impactul asupra bugetului de stat, ar fi o decizie nejustificată. În contextul economic dificil actual, acesta consideră că magistrații nu pot dispune discreționar de banii românilor. El a subliniat că deciziile privind distribuția resurselor publice trebuie luate de Guvern și Parlament, nu de instanțe.
În cadrul mesajului său, liderul PNL a invocat observațiile făcute de CEDO privind posibilele conflicte de interese în sistemul judiciar român. Instanța europeană a pus sub semnul întrebării anumite hotărâri luate în România, deoarece există suspiciuni că judecătorii care au pronunțat în cauzele privind drepturile salariale ar fi putut beneficia direct de acele decizii. Această situație afectează credibilitatea justiției și încrederea în instituții.
Hotărârea CEDO, pronunțată în cauza Pușcașu împotriva României, a fost adoptată la unanimitate de un complet de șapte judecători. Curtea a observat că instanțele ar fi putut depăși rolul tradițional de interpretare a legii, intervenind în politici bugetare și economice care țin de competența puterilor executive și legislative. CEDO a considerat că eșalonarea plăților urmărește obiective legitime, precum reducerea cheltuielilor publice și reechilibrarea bugetului național.
Pe de altă parte, ÎCCJ a precizat că hotărârea CEDO și litigiul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privesc chestiuni juridice distincte. ÎCCJ susține că decizia instanței europene nu soluționează automat procesul cu Executivul. Litigiul instanței supreme nu vizează contestarea eșalonării, ci respectarea cadrului normativ stabilit și asigurarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale conform calendarului stabilit de autorități.
Disputa privind restanțele salariale ale magistraților reprezintă un punct de tensiune constant între puterea legislativă, executivă și cea judiciară în România. Această problemă de gestionare a cheltuielilor publice și a obligațiilor de plată ale statului afectează echilibrul bugetar și a generat multiple litigii juridice, de la instanțele naționale până la instanțele europene, privind dreptul de proprietate și modul de aplicare a deciziilor de eșalonare.