Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat luni, 19 octombrie, bilanțul mandatului său de aproximativ 16 luni, care ar putea încheia sâmbătă. În cadrul acestui exercițiu de evaluare, liderul a susținut că a preluat o țară aflată într-o situație extrem de dificilă, marcată de un deficit record și de lipsa încrederii instituțiilor internaționale. Ilie Bolojan a declarat că lasă viitorului Executiv o Românie aflată pe calea redresării, după o perioadă de guvernare caracterizată prin absența populismului.
În iunie 2025, situația financiară a țării era critică, cu un deficit bugetar de 9,3% și o creștere economică fragilă, bazată exclusiv pe consum și datorie. Ilie Bolojan a menționat că în acea perioadă exista un risc iminent de pierdere a fondurilor europene și posibilitatea de intrare în incapacitate de plată. Pentru a evita o criză majoră, guvernul a fost nevoit să implementeze o reformă ordonată, care a inclus și măsuri dificile, precum majorarea TVA pentru a aduce rapid fonduri la buget.
Performanțele bugetare au arătat o îmbunătățire a indicatorilor în raport cu anul precedent. Execuția bugetară din primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, comparativ cu 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă o diminuare de 1,53 puncte procentuale. Totodată, investițiile au crescut cu 25 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026, depășind pragul de 107 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile de personal au scăzut cu 4,3 miliarde de lei.
Ilie Bolojan a criticat dur PSD, acuzând partidul că a încercat să saboteze guvernarea prin blocarea reformelor administrative. Premierul a menționat că adoptarea legii salarizării unitare a fost amânată de PSD în luna august, fapt ce ar fi putut influența rata de absorbție a fondurilor europene. El a susținut că, dacă nu ar fi intervenit prin renegocierea programului PNRR și transferul proiectelor de autostrăzi către SAFE, acestea ar fi fost sortite eșecului din cauza lipsei de finanțare.
În ceea ce privește sistemele critice, premierul a semnalat probleme structurale la nivelul sănătății și al sectorului energetic. În sistemul de sănătate, numărul contribuabililor a crescut de la 6,5 la 10,5 milioane de români, însă echilibrul nu este complet atins. La capitolul energie, România moștenește scheme de compensare a facturilor de la 2021, pentru care anul acesta au fost alocate 3,7 miliarde de lei, dintre care aproximativ 1,5 miliarde de lei au fost deja achitate.
Gestionarea resurselor publice rămâne o provocare majoră pentru viitorul guvern, având în vedere contractele de lucrări semnate la Ministerul Transporturilor care depășesc 30 de miliarde de euro. Această sumă este semnificativ mai mare decât bugetul anual mediu de aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce implică un volum de muncă pentru următorii cinci ani. De asemenea, companii precum CFR sau Metrorex continuă să solicite subvenții suplimentare la sfârșitul fiecărui an din cauza lipsei de reforme și a unor bugete nefundamentate.