Instalarea unui nou Guvern readuce în centrul atenției problema cronică a instabilității la nivelul Ministerului Educației. În aproximativ 36 de ani de la Revoluție, portofoliul a fost ocupat de peste 30 de miniștri, dacă sunt incluși atât titularii, cât și interimarii. Această succesiune rapidă a conducerii a îngreunat menținerea unei direcții stabile, în ciuda promisiunilor de modernizare și a numeroaselor schimbări legislative care au fost introduse de fiecare dintre acești lideri politici.
Noul Cabinet, condus de Luca Niculescu, propune o serie de intervenții care vizează atât sprijinul social pentru elevi, cât și structura curriculară. Portofoliul Educației și Cercetării va fi preluat de Sorin Valentin Costreie, în timp ce Sorin Gabriel Ionescu va ocupa funcția de ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar. Programul de guvernare pune accent pe descentralizarea deciziilor, sprijinirea elevilor vulnerabili și corectarea efectelor măsurilor de austeritate care au afectat sistemul.
O prioritate majoră este gestionarea efectelor Legii nr. 141/2025, care a determinat reorganizarea a 507 unități de învățământ și modificarea normelor didactice. Noul Executiv promite o corectare graduală a acestor măsuri, care au fost introduse anterior pentru a menține salariile și bursele în contextul crizei bugetare. Guvernul intenționează, de asemenea, extinderea programului „Masă sănătoasă” pentru comunitățile rurale, cu obiectivul de a generaliza această măsură până în anul școlar 2029-2030.
În ceea ce privește digitalizarea, programul de guvernare vizează finalizarea unui sistem informatic integrat până în 2029, care să includă catalogul electronic și evidența elevilor. Se dorește reducerea cu cel puțin o treime a raportărilor solicitate școlilor prin eliminarea cerințelor duplicate. Totodată, planurile includ implementarea internetului de mare viteză în toate școlile, utilizarea inteligenței artificiale în administrație și oferirea de echipamente pentru elevii din familii cu venituri reduse.
Reforma curriculară include aplicarea noilor programe de liceu începând cu anul școlar 2026-2027 și revizuirea programelor pentru gimnaziu pentru a reduce supraîncărcarea elevilor. Guvernul propune creșterea financiară a educației, cu o țintă de 15% din bugetul de stat până în 2030, menținând totodată un nivel de 6% din PIB. În paralel, se urmărește apropierea învățământului profesional de nevoile economiei prin introducerea unor calificări în domenii precum energia, agricultura sau digitalizarea.
Istoria reformelor educaționale din România este marcată de acte normative majore, precum Legea educației naționale din 2011 sau pachetul legislativ „România Educată” din 2023. Acestea au stabilit cadre pentru noi programe și reorganizări, însă succesul lor depinde de implementarea metodologiilor și de resursele financiare disponibile. Fără o continuitate instituțională, schimbările legislative riscă să rămână doar la nivel de documente oficiale, fără a produce rezultate concrete în clasă.