Premierul Luca Niculescu a anunțat, în urma unei vizite la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, că proiectul hidrotehnic Bala 2 va deveni o prioritate pentru Guvern. Această decizie vine după ce Unitatea 1 a fost repornită vineri seară, după ce a fost oprită aproximativ 100 de zile. Oprirea a fost provocată de nivelul scăzut al Dunării, care a afectat procesul de răcire al reactoarelor.
În timpul vizitei efectuate sâmbătă împreună cu ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, Luca Niculescu a monitorizat creșterea capacității de producție din camera de comandă. Premierul a precizat că, în momentul vizitei, Unitatea 1 funcționa la 50% din capacitate, urmând ca în următoarele 24 de ore să atingă nivelul de 100%. Unitatea 1 este responsabilă pentru aproximativ 8% din consumul de electricitate al României.
Impactul financiar al perioadei de inactivitate este semnificativ, fiind estimat la un miliard de lei, ceea ce înseamnă circa 200 de milioane de euro. Luca Niculescu a comparat această sumă cu costurile necesare pentru realizarea lucrărilor de adâncire a canalului de alimentare. Această perioadă de lipsă a energiei de la centrală a crescut presiunea asupra sistemului energetic național și necesarul de importuri.
Pentru a preveni astfel de situații, Guvernul va pune accent pe proiectul Bala 2, care are scopul de a crește debitul de apă disponibil pentru răcirea reactoarelor. Lucrările sunt esențiale nu doar pentru cele două reactoare actuale, ci și pentru viitoarele unități 3 și 4 care urmează să fie construite. Premierul a solicitat continuarea lucrărilor de dragare a Dunării pentru a menține condițiile de alimentare.
Conform informațiilor primite de la conducerea centralei, dificultățile cauzate de nivelul apei au depășit orice previziuni. Luca Niculescu a menționat că o asemenea situație nu fusese anticipată de specialiști nici într-un interval de 100 de ani. Această scădere extremă a nivelului Dunării a forțat oprirea producției, generând pierderi financiare masive și vulnerabilități în furnizarea energiei electrice către populație.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă reprezintă un pilon strategic pentru securitatea energetică a României, contribuind la stabilitatea rețelei naționale. Funcționarea reactoarelor este condiționată de accesul constant la cantități suficiente de apă pentru sistemele de răcire. Gestionarea debitului Dunării și infrastructura hidrotehnică sunt elemente critice pentru menținerea capacității de producție pe termen lung a unităților nucleare.