Ministerul Educației analizează reorganizarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, examinând cel puțin trei direcții de schimbare pentru următorii ani. Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, a indicat că deciziile finale vor trebui să ia în calcul impactul asupra elevilor și presiunea exercitată de examene. Propunerile includ introducerea unor standarde unice de evaluare, organizarea de teze la nivel național pe parcursul gimnaziului sau implementarea unei evaluări de tip transdisciplinar.
Prima variantă vizează implementarea unor standarde unitare de evaluare pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor indiferent de școala de proveniență. Această măsură, care se află în prezent în faza de pilotare, ar putea fi aplicată în jurul anului 2030, conform estimărilor autorităților. Sorin Ionescu a subliniat că, într-un scenariu ideal, dacă aceste standarde vor permite o evaluare uniformă a performanțelor la nivel național, actuala Evaluare Națională ar putea deveni redundantă și nu ar mai fi necesară.
O a doua direcție de lucru presupune organizarea unor teze unice la nivel național în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a. Această propunere, formulată de profesorul Mircea Miclea, ar permite utilizarea rezultatelor acumulate pentru admiterea la liceu. Ministrul delegat a explicat că un astfel de sistem ar facilita identificarea timpurie a dificultăților de învățare, permițând intervenții recuperatorii înainte de examenul final, în loc de a descoperi problemele abia la finalul clasei a VIII-a.
Cea de-a treia variantă se concentrează pe schimbarea modului de verificare a cunoștințelor prin evaluări transdisciplinare, inspirate din propunerile ministrului Sorin Costreie. Scopul este ca elevii să demonstreze capacitatea de a corela informațiile din discipline diferite pentru a rezolva situații concrete, depășind verificarea unor informații învățate separat. Sorin Ionescu a menționat că lipsa unei legături între discipline reprezintă o problemă actuală la Evaluarea Națională, iar noile probe ar trebui să urmărească utilizarea cunoștințelor în viața de zi cu zi.
În procesul de reformă, Sorin Ionescu a avertizat că orice formă de evaluare suplimentară poate crește efortul și presiunea socială asupra copiilor. Ministrul a menționat că rezultatele școlare și alegerea liceului au devenit elemente relevante și pentru statutul social al familiilor. De asemenea, acesta a susținut că sistemul computerizat actual pentru repartizarea la liceu asigură transparență, evitând problemele administrative și contestațiile care ar putea apărea printr-o revenire la modelul de admitere separat din anii 2000.
Evaluarea de la finalul gimnaziului reprezintă un moment critic în parcursul școlar, determinând direcția de studii a elevilor. În prezent, această evaluare se concentrează pe disciplinele de bază, limba română și matematica, însă discuțiile actuale vizează o abordare mai amplă. Reorganizarea propusă ar trebui să reflecte progresul realizat pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, nu doar performanța într-o singură zi de examen.