Confederația Patronală Concordia a anunțat că peste 20 de măsuri propuse de organizația sa au fost incluse în programul de guvernare 2026-2028, votat de Parlament. Totuși, patronatele avertizează că capacitatea de finanțare a acestor angajamente rămâne o problemă majoră. Organizația subliniază că bugetul pentru anul 2027 va reprezenta momentul decisiv pentru a vedea dacă promisiunile politice se vor transforma în aplicări efective.
Directorul executiv al Concordia, Paul Aparaschivei, a precizat că programul de guvernare abordează cerințe vechi ale mediului de afaceri, precum predictibilitatea fiscală, eliminarea IMCA sau investițiile în rețelele de energie. Acesta a menționat, de asemenea, că pentru prima dată există un ministru dedicat inteligenței artificiale. Implementarea acestor direcții depinde, conform lui Paul Aparaschivei, de disponibilitatea resurselor financiare și de stabilirea unui calendar clar de execuție.
Printre propunerile adoptate se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, o mișcare care ar putea lăsa în companii între 1,75 și 2 miliarde de lei. De asemenea, se prevede introducerea unui termen de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea măsurilor fiscale, reforma ANAF și digitalizarea administrației. Alte obiective includ reducerea sarcinilor administrative cu cel puțin 25% și a termenelor de autorizare cu 30%.
Programul de guvernare vine într-un context economic dificil, marcat de o scădere a PIB-ului cu 0,6% în primul semestru din 2026 și o reducere a producției industriale cu 3,7% în primele șapte luni ale anului. Datele indică pierderea a aproximativ 70.000 de locuri de muncă între mai 2025 și iunie 2026, majoritatea acestora fiind în industrie. În același timp, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB.
Concordia solicită ca bugetul pentru 2027 să specifice clar costurile și sursele de finanțare pentru angajamentele asumate, inclusiv cele privind pensiile, salarizarea în sectorul public și cheltuielile de apărare. Organizația cere alocări bugetare precise, responsabili desemnați pentru fiecare măsură și calendare de implementare. De asemenea, se solicită sprijin pentru industria auto, industria mobilei, transporturile rutiere și sectorul IT, precum și o mai mare flexibilitate a muncii.
Situația financiară a statului este marcată de creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice, care au crescut cu 26,7% în primele opt luni ale anului. Aceste presiuni bugetare se adaugă necesității de a finanța pilonii de cheltuieli de stat, precum pensiile sau apărarea, într-un moment în care stabilitatea economică este supusă testelor de implementare ale noului program de guvernare.