Cabinetul condus de Luca Niculescu a preluat controlul administrației publice într-un context financiar extrem de tensionat, moștenind un set masiv de obligații bugetare de la fostul Executiv. Surse indicate de Gândul estimează că totalul plăților restante sau care urmează să ajungă la scadență până la data de 31 decembrie se situează între 48,8 și 51,8 miliarde de lei. Aceste sume, care nu sunt vizibile în execuția bugetară actuală, vor avea un impact direct asupra deficitului bugetar calculat de Uniunea Europeană la finalul anului.
O parte semnificativă din acest teren minat este reprezentată de cheltuielile pentru funcționarea instituțiilor și asistența socială, care necesită aproximativ 10 miliarde de lei până la sfârșitul anului. De asemenea, statul trebuie să acopere plăți pentru proiectele PNRR, estimate între 8 și 10 miliarde de lei, și compensările pentru energie electrică și gaze naturale, care reprezintă circa 7 miliarde de lei. La acest volum de datorii se adaugă necesarul de 5-6 miliarde de lei pentru rambursarea TVA-ului către companii și sumele de 5 miliarde de lei pentru concediile medicale neplătite.
Sectorul dezvoltării și cel al justiției aduc presiuni financiare suplimentare, Ministerul Dezvoltării având nevoie de 4,8 miliarde de lei pentru proiecte, inclusiv facturi neachitate de 2,3 miliarde de lei. În paralel, drepturile salariale ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, impun o obligație de aproximativ 5 miliarde de lei. Situația este agravată de faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile Guvernului și ale Ministerului Finanțelor într-un proces privind majorările aplicate retroactiv, făcând plata obligatorie.
Un dosar de o complexitate juridică și financiară majoră este cel aferent litigiului cu Pfizer pentru vaccinurile anti-COVID, cu o expunere estimată la 4 miliarde de lei. Această sumă include obligațiile principale, dobânzile și costurile de recuperare a creanței. În acest context, ROMATSA a raportat că Pfizer a inițiat proceduri de executare silită asupra unor venituri, vizând o creanță de 3,419 miliarde de lei. Această presiune financiară vine într-un moment în care economia poate încheia anul cu o contracție de 0,7%, în loc de creșterea de 1% prevăzută inițial.
Problema fundamentului bugetar este accentuată de discrepanța dintre prognozele oficiale și realitatea economică. Guvernul Bolojan a fundamentat bugetul pe o creștere economică de 1%, însă datele de la Institutul Național de Statistică arată că economia s-a contractat cu 0,6% în primul semestru. Această scădere reduce spațiul de manevră al noului Guvern, în condițiile în care necesarul de finanțare pentru restanțe și proiecte de infrastructură este unul critic pentru stabilitatea serviciilor publice și a lichidității companiilor.
Evoluția acestor plăți este strâns legată de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de respectarea limitelor de deficit impuse de cadrul fiscal european. În timp ce Ministerul Finanțelor a efectuat deja rambursări de TVA în volume mari, stocul de datorii rămâne o problemă structurală. Capacitatea de gestionare a acestui deficit va determina dacă noul Guvern poate menține funcționarea serviciilor esențiale fără a compromite echilibrul macroeconomic al țării.